10 mii de lei pe hârtie? Inflația ar putea înghiți promisiunea Guvernului de majorare a salariului minim

23 Iul. 2026, 09:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Iul. 2026, 09:49 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul își propune majorarea graduală a salariului minim până la 10.000 de lei până în anul 2030, potrivit declarațiilor ministrului Muncii, Natalia Plugaru. Angajamentul este inclus în programul de guvernare al Cabinetului condus de premierul Vasile Tofan, votat recent în Parlament.

„Ne-am propus ca până în 2030 salariul minim să crească gradual și predictibil, inclusiv pentru sectorul de afaceri, până la 10.000 de lei. În fiecare an urmărim această creștere etapizată”, a declarat Plugaru.

Oficialul a precizat că, deocamdată, nu există o decizie cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor. Negocierile urmează să înceapă în această toamnă, în format tripartit, cu participarea sindicatelor și patronatelor.

În același timp, Plugaru a subliniat că salariul minim trebuie privit ca un prag garantat, nu ca un nivel salarial pe baza căruia să funcționeze economia: „Este un salariu minim garantat, sub care nu se poate coborî atunci când se lucrează cu normă întreagă. Ne dorim salarii competitive, care să corespundă atât cerințelor pieței muncii, cât și nivelului prețurilor”.

Pe de altă parte, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) solicită Guvernului să stabilească din timp salariul minim pentru anul 2027 și propune majorarea acestuia până la circa 8.700 de lei.

În prezent, salariul minim în Republica Moldova este de 6.300 de lei, nivel aplicat din 1 ianuarie 2026, după o majorare de 15% față de anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.