Muncitorii străini au divizat Moldova! Jumătate îi resping, iar 81% cer reguli mai dure

Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că țara nu ar trebui să aducă muncitori străini, iar peste opt din zece susțin că procesul trebuie reglementat mult mai strict de către stat. Acestea sunt concluziile Barometrului socio-politic IMAS, realizat în luna iulie.

Potrivit sondajului, 49,5% dintre respondenți afirmă că Republica Moldova nu ar trebui să aducă muncitori străini din nicio țară. În schimb, 27% spun că originea acestora nu contează, atât timp cât respectă legea și muncesc legal.

Doar 14,2% ar prefera muncitori din țări apropiate cultural, precum România, Ucraina sau alte state europene, în timp ce 5,6% ar accepta lucrători din Asia Centrală sau fostele republici sovietice. Acceptarea muncitorilor din Asia de Sud este foarte redusă: doar 0,6% ar opta pentru persoane din India, Bangladesh sau Pakistan, iar 0,7% pentru muncitori din America Latină.

Sondajul relevă și un nivel ridicat de îngrijorare față de imigrația forței de muncă din Asia. 44% dintre respondenți spun că îi îngrijorează foarte mult aducerea muncitorilor din India, Bangladesh și alte state asiatice, iar alți 16% afirmă că îi îngrijorează destul de mult. În total, 60% manifestă un nivel ridicat de îngrijorare.

La polul opus, 21% declară că fenomenul nu îi îngrijorează deloc, iar 18% spun că îi preocupă doar puțin.

În ceea ce privește activitatea autorităților, percepția este critică. 66% dintre respondenți consideră că Guvernul reglementează în foarte mică măsură sau deloc procesul de aducere și ședere a muncitorilor străini în Republica Moldova. Doar 21% apreciază că statul gestionează bine acest domeniu.

Totodată, există un consens larg privind necesitatea înăspririi regulilor. 62% dintre participanții la sondaj sunt total de acord că aducerea muncitorilor străini trebuie reglementată mai strict de către stat, iar alți 19% sunt parțial de acord. Astfel, 81% dintre respondenți susțin înăsprirea cadrului de reglementare.

Datele indică faptul că subiectul imigrației economice rămâne unul sensibil în Republica Moldova, în condițiile în care deficitul de forță de muncă determină tot mai multe companii să recruteze angajați din Asia și alte regiuni.

Barometrul socio-politic IMAS a fost realizat în perioada 10–20 iulie 2026, pe un eșantion de 1.015 respondenți din 81 de localități, având o marjă maximă de eroare de ±3,1%. Cercetarea a fost realizată la comanda publicației Independent News din România.

#moldoveni. straini #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi