Noi reguli pentru banii cheltuiți în intervențiile pe piața agricolă! Statul stabilește cum vor fi finanțate

23 Iul. 2026, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Iul. 2026, 13:15 // Actual //  Grîu Tatiana

Cheltuielile pentru intervențiile publice pe piața agricolă vor fi calculate după reguli noi. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare propune un regulament care definește, pentru prima dată, costurile eligibile și modul de gestionare a stocurilor publice de produse agricole, în cadrul armonizării legislației Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene.

Noul regulament stabilește că din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural vor putea fi acoperite cheltuielile pentru achiziționarea produselor agricole destinate intervenției publice, transportul acestora, manipularea, depozitarea, operațiunile de intrare și ieșire din depozite, deprecierea produselor, precum și diferențele dintre valoarea contabilă și prețul de comercializare.

Documentul introduce și reguli privind calcularea costurilor financiare, care vor avea la bază rata dobânzii stabilită de Banca Națională a Moldovei, iar pentru operațiunile în euro vor fi utilizate ratele EURIBOR. Totodată, sunt stabilite metode uniforme pentru evaluarea stocurilor și calcularea pierderilor înregistrate în timpul depozitării.

În cazul în care sunt constatate lipsuri de produse, furturi sau alte pierderi care depășesc limitele admise, valoarea acestora va fi calculată la prețul de referință majorat cu 5%. Dacă prețul mediu al pieței depășește 105% din prețul de referință, operatorii vor rambursa valoarea produselor la prețul pieței, plus încă 5%.

Noile reguli prevăd și proceduri pentru produsele deteriorate sau distruse, cantitățile lipsă și mărfurile refuzate la recepție, precum și mecanisme uniforme de evidență contabilă și raportare a stocurilor. Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură va fi responsabilă de calcularea cheltuielilor, evidența produselor depozitate și raportarea lunară și anuală către autoritatea de management a politicii agricole.

Autorii proiectului precizează că aplicarea regulamentului nu va necesita fonduri suplimentare de la bugetul de stat. Cheltuielile vor fi suportate din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în limita resurselor deja aprobate, iar valoarea acestora va depinde de amploarea intervențiilor pe piață, care vor fi utilizate doar atunci când situația o va impune.

Regulamentul este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, unele prevederi urmând să fie aplicabile după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.