Luptă pentru Ministerul Agriculturii! Ivanov: Grupuri politice încearcă să-și impună oamenii

Premierul Vasile Tofan trebuie să desemneze noul ministru al Agriculturii pe criterii de profesionalism și meritocrație, nu în urma presiunilor venite din partea grupurilor politice, a declarat, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov.

„Este clar că premierul Vasile Tofan vrea să meargă pe profesionalism și pe randament, iar cealaltă parte, din toate grupurile politice care încearcă să promoveze anumiți oameni care nu sunt, zic eu, pe criteriul meritocrației și profesionalismului, nu se regăsesc atât de bine în viziunile domnului Tofan”, a declarat Ivanov.

Șeful Comisiei pentru agricultură a salutat faptul că asociațiile de fermieri au venit cu propuneri privind viitorul titular al portofoliului și a îndemnat premierul să țină cont de opinia sectorului agricol.

„Mă bucur foarte mult că Asociația Fermierilor a făcut primul pas și a venit cu propuneri. Sper ca domnul Tofan să le ia în considerare, pentru că agricultura este un domeniu foarte specific și foarte complicat. Este foarte important ca, în desemnarea unui ministru, să fie ascultați atât agricultorii, cât și asociațiile din domeniu”, a spus Ivanov.

Potrivit acestuia, Republica Moldova are nevoie de continuitate la Ministerul Agriculturii, în contextul multiplelor provocări cu care se confruntă sectorul.

„Avem nevoie de continuitate. Nu ne permitem să facem experimente, pentru că toate crizele existente și cele care, din păcate, se mai adună nu vor fi soluționate atât timp cât nu avem un ministru. Este nevoie de puterea ministerului, de implementarea unor acțiuni clare și concrete și de o persoană care cunoaște foarte bine problemele domeniului și poate lucra împreună cu premierul la un plan de acțiuni pentru a diminua impactul negativ asupra agriculturii și economiei”, a subliniat președintele Comisiei.

La doar două zile de la preluarea mandatului, în datat de 24 iulie, ministrul Agriculturii, Radu Musteață, și-a anunțat demisia. Acesta a invocat într-o postare pe Facebook că decizia reprezintă „un gest de responsabilitate”, după apariția în spațiul public a unor fotografii și afirmații potrivit cărora ar fi fost membru al PDM, acuzații pe care le-a respins.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.