Imperiul financiar al deputatului Ionaș! Contracte de milioane cu statul și imobile în Dubai și Londra

31 Iul. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul PAS Ilie Ionaș revine în atenția publică după ce fratele său, Gheorghe Ionaș, a fost sancționat de poliție în urma unui conflict cu o femeie produs la 12 iulie. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, oamenii legii au intervenit după un apel la Serviciul 112, iar în urma documentării cazului, bărbatul a fost sancționat pe 15 iulie, în conformitate cu prevederile legale. Totodată, poliția s-a autosesizat și în urma informațiilor apărute despre presupuse incidente similare din 8 mai și 24 iulie, însă cazul din 24 iulie nu s-a confirmat.

Cine este deputatul Ilie Ionaș, fratele bătăușului

Deputatul PAS, Iilie Ionaș este cel mi bogat om din Parlamentul Republicii Moldova. Declarația de avere pentru anul 2025 a deputatului relevă un adevărat patrimoniu, construit în mare parte din investiții și activități desfășurate în Marea Britanie în sumă totală de 257 de milioane de lei. Deputatul PAS Ilie Ionaș declară o avere de aproape șase ori mai mare decât bugetul anual al stului Costești, localității pe care a administrat-o îninte de a ajunge în Parlament, cu proprietăți în trei țări, investiții și participații în firme care au derulat contracte finanțate din bani publici de aproape 100 de milioane de lei.

Potrivit documentului, veniturile obținute din funcțiile publice reprezintă doar o parte redusă din încasările sale. În calitate de deputat, Ilie Ionaș a declarat un salariu de 27.811,54 lei, iar din funcția de la Primăria Costești – 289.495 de lei/anual. Totodată, familia declară și venituri salariale din Regatul Unit, de 12.900 de lire sterline (305.567,59 lei).

Cele mai multe venituri provin însă din dividende și chirii. Deputatul declară dividende de 60.000 de lire sterline (1.408.518 lei) de la MD Holding Limited și încă 36.337,5 lire sterline (853.033,71 lei) de la MD Shield Holdings Limited. Soția sa declară venituri identice din aceleași companii.

La acestea se adaugă venituri din chirii și locațiuni. Ilie Ionaș declară 10.000 de lire sterline (234.753 de lei) din chiria unei case din Marea Britanie și 718.080 de lei din contracte de locațiune prin MD Developments (London) Limited – Sucursala Costești. Soția sa declară, la rândul ei, aproape 698.250 de lei din locațiune și încă 10.000 de lire sterline din chiria unei locuințe, precum și indemnizații pentru copii acordate în Regatul Unit.

La capitolul bunuri imobile, deputatul declară mai multe terenuri agricole primite prin donație încă din 2004, dar și un portofoliu de proprietăți. Acesta deține o casă cumpărată în 2015 pentru 440.000 de lire sterline (10.329.132 de lei), o altă casă achiziționată în 2020 pentru 1,85 milioane de lire sterline (43.429.305 lei), a cărei valoare de piață este estimată acum la 2,5 milioane de lire sterline (58.688.250 de lei), precum și trei apartamente cumpărate în Emiratele Arabe Unite în 2022, evaluate la 1,389 milioane AED (6.672.478 de lei), 2,682 milioane AED (13.061.340 de lei) și 1,179 milioane AED (5.626.305 lei). Declarația mai include un apartament cumpărat în România în 1998 cu 10.000 de lei românești, a cărui valoare de piață este estimată în prezent la peste 611.000 de lei românești (2.343.551 de lei), precum și o casă utilizată în baza unui contract de comodat.

Deputatul declară și utilizarea unui automobil Land Rover, fabricat în 2022, evaluat la 2,12 milioane de lei, aflat în posesia sa în baza unui alt drept de folosință, titular fiind o persoană juridică.

Conturi bancare de milioane

La capitolul active financiare, Ilie Ionaș declară investiții și fonduri de pensii în Regatul Unit în valoare de sute de mii de lire sterline. Printre acestea se numără un fond Scottish Widows Workplace Pension cu un sold de 252.704 lire sterline (5.932.316 lei), un fond St James Place Pension de 176.257 lire sterline (4.137.685 de lei), un fond Octopus Apollo Venture Capital Trust de 69.195 lire sterline (1.624.385 de lei), un alt fond Scottish Widows ISA de 52.533 lire sterline (1.233.228 de lei), precum și alte investiții și conturi bancare. În Republica Moldova, deputatul deține într-un cont curent la OTP Bank peste 542.917 lei și alte disponibilități bancare.

Zeci de contracte cu statul și aproape 100 de milioane lei încasate din buget

Totodată, familia Ionaș are 47 de contracte cu diferite autorități publice locale din Republica Moldova în sumă de 87,2 milioane de lei.

În 2024, portalul Moldova Curata relata că firma administrată de mama lui Ilie Ionaș a câştigat, începând cu anul 2021, mai multe concursuri de achiziții publice organizate de Primăria Costești, iar suma totală a contractelor atribuite a fost de 19 milioane de lei. Compania „Service Tulis” își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor  și a fost declarată câștigătoare a licitațiilor și până ca Ilie Ionaș să devină primarul acestei localități. Totodată, de fiecare dată când compania „Service Tulis” participa la concursurile de achiziții publice organizate de Primăria Costești, Ilie Ionaș depunea, așa cum prevede legea, declarații privind conflictele de interese la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Comentând situația, Ilie Ionaș a menționat că nu a fost implicat în niciun fel la selectarea învingătorului achiziției și nici nu a făcut parte din Comisia de evaluare a ofertelor. „Eu mă uit din alt punct de vedere. Din posibilitatea legală de a participa la licitație și la posibilitatea de a o câștiga. Nu văd o problemă morală”, a comentat Ilie Ionaș.

 

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Sept. 2026, 15:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2026, 15:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reprezentanții industriei cărnii au criticat intenția Ministerului Finanțelor de a aplica cote diferențiate de TVA în sector și au avertizat că reducerea TVA la 8% la carnea de import și la cea locală ar putea distorsiona piața, stimula importurile și bloca bani în companiile locale.

Eugeniu Salcuțan, reprezentant al Patronatului întreprinderilor procesatoare de carne, a declarat în cadrul consultărilor publice asupra proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale, că proiectul de taxare diferențiată „ascunde riscuri majore” pentru un întreg sector economic. Potrivit acestuia, deși autoritățile invocă simplificarea fiscală, în realitate numărul cotelor de TVA aplicabile pe lanțul valoric ar urma să crească.

„Proiectul de taxare diferențiată a cărnii, propus de Ministerul Finanțelor în politica bugetar-fiscală, ascunde riscuri majore care pot destabiliza un întreg sector economic”, a spus Salcuțan.

Una dintre principalele nemulțumiri vizează reducerea cotei TVA la 8% pentru carnea de pui. Reprezentantul patronatului susține că această facilitate se va aplica și importurilor și va avantaja, indirect, producătorii externi.

Potrivit acestuia, carnea de pasăre depinde de importuri în proporție de aproximativ 31%, în timp ce sectorul cărnii de porc asigură circa 89% din producția internă, dar ar urma să rămână taxat cu TVA de 20%.

„Noi subvenționăm importurile din bani publici”, a afirmat Salcuțan, avertizând că diferența de taxare dintre carnea de porc și cea de pasăre va crea un dezechilibru artificial pe piață.

El a susținut că cele două categorii de carne sunt produse substituibile și acoperă împreună peste 94% din consumul de carne al populației. În aceste condiții, o cotă redusă pentru pui și una standard pentru porc ar crea, potrivit calculelor prezentate, un ecart de preț de peste 11% generat exclusiv de politica fiscală.

Reprezentantul procesatorilor a criticat și menținerea cotei de 20% pentru produsele procesate, inclusiv mezeluri, afirmând că statul taxează mai dur exact segmentul în care se creează valoare adăugată și locuri de muncă în Republica Moldova.

Salcuțan avertizează că acest mecanism ar putea încuraja importurile de produse finite din carne. El a menționat că importurile de preparate din carne au crescut deja cu aproximativ 41%.

O altă problemă semnalată ține de acumularea TVA spre restituire. În cazul în care păsările vii rămân taxate cu 20%, iar carnea rezultată este vândută cu TVA de 8%, abatoarele ar urma să acumuleze constant sume de recuperat de la stat.

„Statul obligă companiile să-și finanțeze capitalul circulant din propriul buzunar”, a spus reprezentantul patronatului, precizând că, deși termenul legal de restituire este de 45 de zile, în practică procedura poate dura mult mai mult.

Salcuțan a mai atras atenția asupra dificultăților de administrare fiscală, argumentând că diferențierea între mai multe tipuri de carne și cote de TVA ar complica inclusiv controalele Fiscului în retail și procesare.

Industria propune, în schimb, o schemă mai simplă: o cotă de 12% pentru cereale și menținerea cotei de 20% pe restul lanțului valoric, inclusiv pentru carne și procesare. Potrivit lui Salcuțan, această variantă ar evita distorsiunile între categorii de produse și ar reduce presiunea asupra mecanismului de restituire a TVA.

El a recunoscut că o uniformizare completă a cotei reduse pe întreg lanțul valoric ar produce un impact bugetar important, estimat la circa 501 milioane de lei anual.

Reprezentantul patronatului a contestat și ideea că reducerea TVA la carnea de pui se va transmite automat în prețul de la raft.

„O cotă redusă nu garantează un preț competitiv pe piață”, a spus acesta, susținând că ieftinirea pentru consumator nu este automată.

Salcuțan a avertizat, de asemenea, că producătorii locali ar putea fi expuși unei presiuni mai mari din partea marilor companii din regiune. El a dat exemplul concernului ucrainean MHP, despre care a spus că este de circa 13 ori mai mare decât întreaga industrie de creștere a păsărilor din Republica Moldova.

În opinia sa, o politică fiscală care favorizează importurile ar putea alimenta din nou economia informală și contrabanda cu produse ieftine.

„Dacă nu o să ne luați în calcul, să mă țineți minte că o să fie. Și o să doară”, a avertizat Eugeniu Salcuțan.