Miliarde pentru unii, dezastru pentru alții: adevărul din spatele companiilor de stat

01 Aug. 2026, 09:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Aug. 2026, 09:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Companiile cu capital de stat au încheiat anul 2025 cu rezultate financiare semnificativ mai bune. Din cele 75 de entități active aflate în portofoliul Agenției Proprietății Publice (APP), 57 au raportat profit, iar doar 18 au înregistrat pierderi. Profitul cumulat al companiilor profitabile a ajuns la aproximativ 3,35 miliarde de lei, în timp ce pierderile totale s-au redus la circa 242 de milioane de lei.

Cel mai mare profit din 2025 a fost raportat de Moldovagaz, care a trecut de la o pierdere de 627,6 milioane de lei în 2024 la un câștig de peste 1,165 miliarde de lei. Cu toate acestea, APP precizează că profitul nu poate fi distribuit sub formă de dividende, întrucât compania are pierderi neacoperite din anii precedenți de aproximativ 3,9 miliarde de lei.

Pe locul doi se situează Aeroportul Internațional Chișinău, cu un profit de aproape 712 milioane de lei, de peste două ori mai mare decât în 2024, confirmând consolidarea financiară după revenirea aeroportului în administrarea statului. Energocom completează podiumul cu un profit de 430,6 milioane de lei, în scădere față de anul precedent, dar cu cele mai mari venituri din vânzări din portofoliu – peste 20,2 miliarde de lei.

Printre cele mai spectaculoase reveniri financiare se numără și Furnizarea Energiei Electrice Nord, care a trecut de la o pierdere de 292,5 milioane de lei în 2024 la un profit de 309 milioane de lei. Totodată, Loteria Națională a Moldovei și-a majorat profitul la 290,7 milioane de lei, iar Moldtelecom a încheiat anul cu un câștig de 137,5 milioane de lei.

În total, primele cinci companii profitabile au generat aproximativ 2,91 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 87% din profitul tuturor entităților profitabile, iar primele 15 companii concentrează circa 98% din profitul portofoliului analizat.

La polul opus, Calea Ferată din Moldova rămâne compania cu cea mai mare pierdere – aproape 90 de milioane de lei. Totuși, față de 2024, pierderea s-a redus cu peste 232 de milioane de lei, respectiv cu aproximativ 72%. În topul companiilor cu rezultate negative mai figurează Arena Națională (-42 milioane lei), CET-Nord (-37 milioane lei), Metalferos (-26,8 milioane lei) și Editura „Universul” (-25,8 milioane lei).

APP mai arată că în 2025 întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat au virat la buget aproximativ 690 de milioane de lei sub formă de dividende și defalcări din profitul obținut în 2024. Cele mai mari contribuții au venit de la Energocom, Loteria Națională a Moldovei, Aeroportul Internațional Chișinău, Moldtelecom și RED Nord, care au asigurat împreună peste 92% din suma totală transferată. Pentru anul 2026, APP estimează încasări de aproximativ 770 de milioane de lei din dividende și defalcări.

15 Sept. 2026, 15:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2026, 15:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reprezentanții industriei cărnii au criticat intenția Ministerului Finanțelor de a aplica cote diferențiate de TVA în sector și au avertizat că reducerea TVA la 8% la carnea de import și la cea locală ar putea distorsiona piața, stimula importurile și bloca bani în companiile locale.

Eugeniu Salcuțan, reprezentant al Patronatului întreprinderilor procesatoare de carne, a declarat în cadrul consultărilor publice asupra proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale, că proiectul de taxare diferențiată „ascunde riscuri majore” pentru un întreg sector economic. Potrivit acestuia, deși autoritățile invocă simplificarea fiscală, în realitate numărul cotelor de TVA aplicabile pe lanțul valoric ar urma să crească.

„Proiectul de taxare diferențiată a cărnii, propus de Ministerul Finanțelor în politica bugetar-fiscală, ascunde riscuri majore care pot destabiliza un întreg sector economic”, a spus Salcuțan.

Una dintre principalele nemulțumiri vizează reducerea cotei TVA la 8% pentru carnea de pui. Reprezentantul patronatului susține că această facilitate se va aplica și importurilor și va avantaja, indirect, producătorii externi.

Potrivit acestuia, carnea de pasăre depinde de importuri în proporție de aproximativ 31%, în timp ce sectorul cărnii de porc asigură circa 89% din producția internă, dar ar urma să rămână taxat cu TVA de 20%.

„Noi subvenționăm importurile din bani publici”, a afirmat Salcuțan, avertizând că diferența de taxare dintre carnea de porc și cea de pasăre va crea un dezechilibru artificial pe piață.

El a susținut că cele două categorii de carne sunt produse substituibile și acoperă împreună peste 94% din consumul de carne al populației. În aceste condiții, o cotă redusă pentru pui și una standard pentru porc ar crea, potrivit calculelor prezentate, un ecart de preț de peste 11% generat exclusiv de politica fiscală.

Reprezentantul procesatorilor a criticat și menținerea cotei de 20% pentru produsele procesate, inclusiv mezeluri, afirmând că statul taxează mai dur exact segmentul în care se creează valoare adăugată și locuri de muncă în Republica Moldova.

Salcuțan avertizează că acest mecanism ar putea încuraja importurile de produse finite din carne. El a menționat că importurile de preparate din carne au crescut deja cu aproximativ 41%.

O altă problemă semnalată ține de acumularea TVA spre restituire. În cazul în care păsările vii rămân taxate cu 20%, iar carnea rezultată este vândută cu TVA de 8%, abatoarele ar urma să acumuleze constant sume de recuperat de la stat.

„Statul obligă companiile să-și finanțeze capitalul circulant din propriul buzunar”, a spus reprezentantul patronatului, precizând că, deși termenul legal de restituire este de 45 de zile, în practică procedura poate dura mult mai mult.

Salcuțan a mai atras atenția asupra dificultăților de administrare fiscală, argumentând că diferențierea între mai multe tipuri de carne și cote de TVA ar complica inclusiv controalele Fiscului în retail și procesare.

Industria propune, în schimb, o schemă mai simplă: o cotă de 12% pentru cereale și menținerea cotei de 20% pe restul lanțului valoric, inclusiv pentru carne și procesare. Potrivit lui Salcuțan, această variantă ar evita distorsiunile între categorii de produse și ar reduce presiunea asupra mecanismului de restituire a TVA.

El a recunoscut că o uniformizare completă a cotei reduse pe întreg lanțul valoric ar produce un impact bugetar important, estimat la circa 501 milioane de lei anual.

Reprezentantul patronatului a contestat și ideea că reducerea TVA la carnea de pui se va transmite automat în prețul de la raft.

„O cotă redusă nu garantează un preț competitiv pe piață”, a spus acesta, susținând că ieftinirea pentru consumator nu este automată.

Salcuțan a avertizat, de asemenea, că producătorii locali ar putea fi expuși unei presiuni mai mari din partea marilor companii din regiune. El a dat exemplul concernului ucrainean MHP, despre care a spus că este de circa 13 ori mai mare decât întreaga industrie de creștere a păsărilor din Republica Moldova.

În opinia sa, o politică fiscală care favorizează importurile ar putea alimenta din nou economia informală și contrabanda cu produse ieftine.

„Dacă nu o să ne luați în calcul, să mă țineți minte că o să fie. Și o să doară”, a avertizat Eugeniu Salcuțan.