România nu este pregătită în prezent pentru adoptarea monedei euro și nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare aderării la zona euro, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației din august 2026.
Potrivit guvernatorului, prioritatea României trebuie să rămână reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din produsul intern brut și menținerea disciplinei fiscale. Din acest motiv, stabilirea unui calendar realist pentru trecerea la euro nu este posibilă în actualele condiții.
„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. Țara nu este pregătită, iar prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm și să o păstrăm”, a declarat Isărescu.
Guvernatorul BNR a amintit că banca centrală a susținut activ pregătirile pentru adoptarea euro și a asigurat inclusiv un secretariat pentru coordonarea acestui proces. Până în anul 2018, la sediul BNR aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro.
Potrivit lui, pregătirile ajunseseră, în perioada 2011–2012, până la detalii logistice privind introducerea numerarului euro în România, alegerea sucursalelor bancare cu spații suficiente de depozitare și distribuirea stocurilor de bancnote și monede.
Procesul a fost însă întrerupt în 2018, după schimbarea priorităților interne și europene.
Isărescu a evocat și tentativa din perioada 2013–2014, când România îndeplinea criteriile de convergență, dar contextul extern era nefavorabil. Criza Greciei și problemele zonei euro generaseră la acel moment inclusiv discuții privind o posibilă destrămare a uniunii monetare.
Guvernatorul a subliniat că România nu poate decide să rămână permanent în afara zonei euro. Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, statul român s-a angajat să adopte moneda unică atunci când va îndeplini toate condițiile necesare.
„Nu avem statutul pe care l-au avut Anglia sau Danemarca pentru a ne păstra moneda națională. Decizia este deja luată. Discuția este când să o facem și când să începem pregătirile”, a explicat șeful BNR.
Acesta a avertizat că adoptarea euro nu înseamnă doar înlocuirea leului cu o altă monedă, ci presupune un proces politic, economic și social complex. Decizia trebuie asumată de Guvern și Parlament și susținută printr-un calendar politic și angajamente ferme.
Înainte de adoptarea monedei unice, România trebuie să intre în Mecanismul Cursului de Schimb ERM II și să rămână acolo cel puțin doi ani, păstrând stabilitatea cursului și a indicatorilor economici. Isărescu a atras atenția că simpla atingere temporară a criteriilor nu este suficientă.
„Nu este vorba să atingem țintele și după aceea să mai vedem. Trebuie să demonstrăm că ne putem autodisciplina și că putem păstra indicatorii”, a spus guvernatorul.
Mugur Isărescu a respins ideea că intrarea rapidă în zona euro ar putea obliga România să devină mai disciplinată fiscal. În opinia sa, după experiența crizei din Grecia, instituțiile europene nu vor accepta în ERM II un stat care nu demonstrează dinainte că își poate menține echilibrele economice.
Principala problemă rămâne deficitul bugetar, care trebuie coborât sub 3% din PIB. Potrivit șefului BNR, dezechilibrul fiscal alimentează și deficitul extern, precum și inflația, iar politica monetară nu poate compensa singură efectele unui deficit foarte ridicat.
Guvernatorul a criticat și instabilitatea legislației fiscale, amintind modificările repetate ale TVA și promisiunile politice de reducere a taxelor, care fac dificilă păstrarea criteriilor de convergență pe termen lung.
Întrebat când ar putea România să adopte în mod realist moneda euro, Isărescu a evitat să avanseze un termen precis. El a estimat însă că țara mai are nevoie de „câțiva ani buni” pentru a-și corecta situația fiscală.
„Oricum, după alegerile din 2028”, a afirmat guvernatorul, adăugând că discuțiile despre termene de cinci sau zece ani nu sunt serioase în lipsa unei decizii politice și a unui calendar asumat de Parlament.
