Existenţa Uniunii Europene, pusă în pericol. Avertismentul comisarului UE pentru Justiție

Uniunea Europeană are în faţă o provocare ce ar putea să pună în pericol chiar existenţa sa în forma actuală. Didier Reynders, comisarul UE pentru justiţie, avertizează că naţionalismul judiciar pune în pericol primatul dreptului UE.

Într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times, Didier Reynders a spus că situaţiile recente în care dreptul Curţii Europene de Justiţie (CEJ) „de a avea ultimul cuvânt” a fost contestat de autorităţile judiciare din diferite state membre au creat un „efect de revărsare” care a încurajat şi alte state să conteste decizii luate la nivel europen, scrie Aleph News.

Exemple de cazuri în care Justiţia naţională a contestat legi decise la nivel european:

În Franţa, guvernul a făcut apel la Conseil d’État, cea mai înaltă instanţă administrativă din Franţa, pentru a anula o hotărâre a CEJ din octombrie conform căreia colectarea de date de către serviciile de securitate a încălcat regulile de confidenţialitate;
Ungaria a trimis o decizie a instanţei europene care anulează legea imigraţiei la curtea sa constituţională;
Comisia Europeană a fost nevoită să lanseze luna aceasta proceduri judiciare împotriva Germaniei ca răspuns la o hotărâre a curţii sale constituţionale, conform căreia CEJ a acţionat dincolo de competenţa sa într-un caz legat de cumpărarea de obligaţiuni a Băncii Centrale Europene. Curtea constituţională germană a spus că CEJ nu a luat în considerare dacă achiziţiile de active ale BCE erau proporţionale. Instanţa germană a fost în cele din urmă satisfăcută atunci când i s-au oferit mai multe informaţii despre strategia băncii centrale.

Înalţii oficiali ai UE sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de aceste provocări la adresa supremaţiei legislaţiei UE, fie că provine din ţări din estul Europei, cum ar fi Polonia şi Ungaria, sau din state fondatoare ale UE, precum Germania şi Franţa.

„Care este riscul dacă nu ne ocupăm de acestă problemă? Vom distruge uniunea însăşi. UE s-a bazat pe aplicarea consecventă a normelor în toate statele sale membre, deci dacă acest lucru nu se va mai aplica, blocul comunitar ar putea fi subminat”, a spus Reynders.

„Când avem o problemă într-un stat membru, riscul este apariţia unui efect de revărsare în alte state membre, o tendinţă de a contesta primatul legislaţiei UE şi competenţa Curţii Europene de Justiţiei”, a adăugat acesta.

Următoarea mare provocare juridică cu care se va confrunta Bruxellesul este o decizie a tribunalului constituţional polonez, ce ar putea veni pe 13 iulie. Curtea constituţională din Polonia se va pronunţa dacă elemente ale tratatelor UE sunt compatibile cu Constituţia Poloniei. Cazul este considerat de experţii juridici drept cea mai serioasă provocare de până acum a ordinii juridice a UE.

Laurent Pech, profesor de drept european la Universitatea Middlesex, a declarat pentru Financial Times că o decizie poloneză împotriva supremaţiei CEJ ar echivala cu „o bombă nucleară împotriva ordinii juridice a UE”, deoarece acesta nu contestă doar o lege votată în UE ci chiar tratatul UE.

În acest caz, Comisia nu ar avea altă opţiune decât să ia măsuri legale împotriva Varşoviei.

#avertisment #pericol #Uniunea Europeană #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.