Existenţa Uniunii Europene, pusă în pericol. Avertismentul comisarului UE pentru Justiție

30 Iun. 2021, 18:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Iun. 2021, 18:25 // Actual //  MD Bani

Uniunea Europeană are în faţă o provocare ce ar putea să pună în pericol chiar existenţa sa în forma actuală. Didier Reynders, comisarul UE pentru justiţie, avertizează că naţionalismul judiciar pune în pericol primatul dreptului UE.

Într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times, Didier Reynders a spus că situaţiile recente în care dreptul Curţii Europene de Justiţie (CEJ) „de a avea ultimul cuvânt” a fost contestat de autorităţile judiciare din diferite state membre au creat un „efect de revărsare” care a încurajat şi alte state să conteste decizii luate la nivel europen, scrie Aleph News.

Exemple de cazuri în care Justiţia naţională a contestat legi decise la nivel european:

  • În Franţa, guvernul a făcut apel la Conseil d’État, cea mai înaltă instanţă administrativă din Franţa, pentru a anula o hotărâre a CEJ din octombrie conform căreia colectarea de date de către serviciile de securitate a încălcat regulile de confidenţialitate;
  • Ungaria a trimis o decizie a instanţei europene care anulează legea imigraţiei la curtea sa constituţională;
  • Comisia Europeană a fost nevoită să lanseze luna aceasta proceduri judiciare împotriva Germaniei ca răspuns la o hotărâre a curţii sale constituţionale, conform căreia CEJ a acţionat dincolo de competenţa sa într-un caz legat de cumpărarea de obligaţiuni a Băncii Centrale Europene. Curtea constituţională germană a spus că CEJ nu a luat în considerare dacă achiziţiile de active ale BCE erau proporţionale. Instanţa germană a fost în cele din urmă satisfăcută atunci când i s-au oferit mai multe informaţii despre strategia băncii centrale.

Înalţii oficiali ai UE sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de aceste provocări la adresa supremaţiei legislaţiei UE, fie că provine din ţări din estul Europei, cum ar fi Polonia şi Ungaria, sau din state fondatoare ale UE, precum Germania şi Franţa.

„Care este riscul dacă nu ne ocupăm de acestă problemă? Vom distruge uniunea însăşi. UE s-a bazat pe aplicarea consecventă a normelor în toate statele sale membre, deci dacă acest lucru nu se va mai aplica, blocul comunitar ar putea fi subminat”, a spus Reynders.

„Când avem o problemă într-un stat membru, riscul este apariţia unui efect de revărsare în alte state membre, o tendinţă de a contesta primatul legislaţiei UE şi competenţa Curţii Europene de Justiţiei”, a adăugat acesta.

Următoarea mare provocare juridică cu care se va confrunta Bruxellesul este o decizie a tribunalului constituţional polonez, ce ar putea veni pe 13 iulie. Curtea constituţională din Polonia se va pronunţa dacă elemente ale tratatelor UE sunt compatibile cu Constituţia Poloniei. Cazul este considerat de experţii juridici drept cea mai serioasă provocare de până acum a ordinii juridice a UE.

Laurent Pech, profesor de drept european la Universitatea Middlesex, a declarat pentru Financial Times că o decizie poloneză împotriva supremaţiei CEJ ar echivala cu „o bombă nucleară împotriva ordinii juridice a UE”, deoarece acesta nu contestă doar o lege votată în UE ci chiar tratatul UE.

În acest caz, Comisia nu ar avea altă opţiune decât să ia măsuri legale împotriva Varşoviei.

07 Iun. 2026, 09:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Iun. 2026, 09:18 // Actual //  Ursu Victor

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!