Cât ar cântări Moldova în economia UE. Doar 0,1% din PIB-ul blocului, la nivelul Maltei

28 Aug. 2026, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Aug. 2026, 07:44 // Actual //  Ursu Victor

România a ajuns în 2025 să genereze aproximativ 2% din PIB-ul total al Uniunii Europene, după o creștere puternică în ultimele două decenii. Ponderea economiei românești în PIB-ul blocului comunitar a urcat de la circa 0,8% în 2005 la 2% în 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste două ori, potrivit datelor Eurostat prezentate de Euronews.

La nivelul întregii Uniuni Europene, PIB-ul a însumat în 2025 aproximativ 18.800 de miliarde de euro.

Germania rămâne detașat cea mai mare economie a UE, cu o pondere de 24,1% din PIB-ul blocului, echivalentul a aproximativ 4.500 de miliarde de euro. Franța ocupă locul al doilea, cu 15,9%, urmată de Italia, cu 12%, și Spania, cu 9%.

Împreună, cele patru mari economii  Germania, Franța, Italia și Spania generează circa 61% din întreaga economie a Uniunii Europene.

Țările de Jos completează topul primelor cinci economii, cu o pondere de 6,2%. Polonia se apropie rapid de pragul de 5%, ajungând la 4,9%, în timp ce Belgia reprezintă 3,4% din PIB-ul UE.

Suedia și Irlanda au fiecare câte 3,2%, Austria – 2,7%, Danemarca – 2,2%, iar România – 2%.

În alte 15 state membre, ponderea individuală în economia UE este mai mică de 2%. Împreună, acestea generează doar 11,2% din PIB-ul blocului.

Cehia are o pondere de 1,8%, Portugalia – 1,6%, Finlanda – 1,5%, Grecia – 1,3%, iar Ungaria – 1,2%. La polul opus se află Malta, cu doar 0,1%, în timp ce Cipru, Letonia și Estonia generează fiecare câte aproximativ 0,2% din PIB-ul Uniunii.

Datele pentru ultimii 20 de ani arată însă o schimbare importantă a raportului de forțe economice în interiorul UE.

Polonia a înregistrat cea mai puternică ascensiune, ponderea sa crescând de la 2,6% în 2005 la 4,9% în 2025, adică un avans de 2,3 puncte procentuale.

România se numără, de asemenea, printre marii câștigători. Ponderea sa a crescut cu aproximativ 1,2 puncte procentuale în perioada 2005–2025, ceea ce înseamnă că greutatea economiei românești în PIB-ul european s-a majorat de peste două ori.

Irlanda a înregistrat un avans de 1,4 puncte procentuale, iar Cehia a crescut de la 1,2% la 1,8%. Bulgaria și-a dublat ponderea, de la 0,3% la 0,6%.

La celălalt capăt al clasamentului, Italia și Franța au pierdut cel mai mult teren.

Italia genera 15,6% din PIB-ul UE în 2005, față de 12% în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 3,6 puncte procentuale. Franța a coborât de la 18,4% la 15,9%, pierzând 2,5 puncte.

Spania și Grecia au pierdut câte 0,7 puncte procentuale, în timp ce Germania a rămas aproape stabilă pe parcursul celor 20 de ani, cu o diminuare de numai 0,1 puncte procentuale.

Dacă este analizată doar perioada 2015–2025, Germania a pierdut însă un punct procentual, coborând de la 25,1% la 24,1% din PIB-ul UE. Franța a pierdut două puncte procentuale, iar Italia 1,5 puncte.

În schimb, Polonia și-a continuat ascensiunea și în ultimul deceniu, câștigând încă 1,4 puncte procentuale.

Deși Republica Moldova nu este stat membru al Uniunii Europene, o comparație pur orientativă arată dimensiunea economiei sale în raport cu blocul comunitar. PIB-ul Republicii Moldova a fost de aproximativ 20,35 miliarde de dolari în 2025, echivalentul a circa 18 miliarde de euro. Raportat la economia UE, de aproximativ 18.800 de miliarde de euro, Moldova ar reprezenta în jur de 0,1% din PIB-ul Uniunii. Ca pondere, economia moldovenească s-ar situa astfel aproximativ la nivelul Maltei, statul membru cu cea mai mică contribuție la PIB-ul UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.