Cât ar cântări Moldova în economia UE. Doar 0,1% din PIB-ul blocului, la nivelul Maltei

28 Aug. 2026, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Aug. 2026, 07:44 // Actual //  Ursu Victor

România a ajuns în 2025 să genereze aproximativ 2% din PIB-ul total al Uniunii Europene, după o creștere puternică în ultimele două decenii. Ponderea economiei românești în PIB-ul blocului comunitar a urcat de la circa 0,8% în 2005 la 2% în 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste două ori, potrivit datelor Eurostat prezentate de Euronews.

La nivelul întregii Uniuni Europene, PIB-ul a însumat în 2025 aproximativ 18.800 de miliarde de euro.

Germania rămâne detașat cea mai mare economie a UE, cu o pondere de 24,1% din PIB-ul blocului, echivalentul a aproximativ 4.500 de miliarde de euro. Franța ocupă locul al doilea, cu 15,9%, urmată de Italia, cu 12%, și Spania, cu 9%.

Împreună, cele patru mari economii  Germania, Franța, Italia și Spania generează circa 61% din întreaga economie a Uniunii Europene.

Țările de Jos completează topul primelor cinci economii, cu o pondere de 6,2%. Polonia se apropie rapid de pragul de 5%, ajungând la 4,9%, în timp ce Belgia reprezintă 3,4% din PIB-ul UE.

Suedia și Irlanda au fiecare câte 3,2%, Austria – 2,7%, Danemarca – 2,2%, iar România – 2%.

În alte 15 state membre, ponderea individuală în economia UE este mai mică de 2%. Împreună, acestea generează doar 11,2% din PIB-ul blocului.

Cehia are o pondere de 1,8%, Portugalia – 1,6%, Finlanda – 1,5%, Grecia – 1,3%, iar Ungaria – 1,2%. La polul opus se află Malta, cu doar 0,1%, în timp ce Cipru, Letonia și Estonia generează fiecare câte aproximativ 0,2% din PIB-ul Uniunii.

Datele pentru ultimii 20 de ani arată însă o schimbare importantă a raportului de forțe economice în interiorul UE.

Polonia a înregistrat cea mai puternică ascensiune, ponderea sa crescând de la 2,6% în 2005 la 4,9% în 2025, adică un avans de 2,3 puncte procentuale.

România se numără, de asemenea, printre marii câștigători. Ponderea sa a crescut cu aproximativ 1,2 puncte procentuale în perioada 2005–2025, ceea ce înseamnă că greutatea economiei românești în PIB-ul european s-a majorat de peste două ori.

Irlanda a înregistrat un avans de 1,4 puncte procentuale, iar Cehia a crescut de la 1,2% la 1,8%. Bulgaria și-a dublat ponderea, de la 0,3% la 0,6%.

La celălalt capăt al clasamentului, Italia și Franța au pierdut cel mai mult teren.

Italia genera 15,6% din PIB-ul UE în 2005, față de 12% în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 3,6 puncte procentuale. Franța a coborât de la 18,4% la 15,9%, pierzând 2,5 puncte.

Spania și Grecia au pierdut câte 0,7 puncte procentuale, în timp ce Germania a rămas aproape stabilă pe parcursul celor 20 de ani, cu o diminuare de numai 0,1 puncte procentuale.

Dacă este analizată doar perioada 2015–2025, Germania a pierdut însă un punct procentual, coborând de la 25,1% la 24,1% din PIB-ul UE. Franța a pierdut două puncte procentuale, iar Italia 1,5 puncte.

În schimb, Polonia și-a continuat ascensiunea și în ultimul deceniu, câștigând încă 1,4 puncte procentuale.

Deși Republica Moldova nu este stat membru al Uniunii Europene, o comparație pur orientativă arată dimensiunea economiei sale în raport cu blocul comunitar. PIB-ul Republicii Moldova a fost de aproximativ 20,35 miliarde de dolari în 2025, echivalentul a circa 18 miliarde de euro. Raportat la economia UE, de aproximativ 18.800 de miliarde de euro, Moldova ar reprezenta în jur de 0,1% din PIB-ul Uniunii. Ca pondere, economia moldovenească s-ar situa astfel aproximativ la nivelul Maltei, statul membru cu cea mai mică contribuție la PIB-ul UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Aug. 2026, 10:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Aug. 2026, 10:49 // Actual //  Ursu Victor

Noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, anunță că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi „prioritatea zero” a mandatului său, în condițiile în care aproximativ o treime din acquis-ul comunitar care urmează să fie transpus în legislația națională ține de domeniile gestionate de Ministerul Agriculturii.

Osmochescu a declarat, după învestirea în funcție, că ministerul pe care îl preia are în față unul dintre cele mai mari volume de legislație europeană care trebuie implementată în procesul de aderare.

„Prioritatea zero rămâne aceeași aderarea la Uniunea Europeană, în special pentru că în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare avem cel mai larg volum de acquis comunitar care trebuie transpus. Circa 33% din toate directivele și reglementările Uniunii Europene se află în autoritatea Ministerului Agriculturii”, a declarat Osmochescu.

Potrivit noului ministru, aceasta înseamnă că aproximativ o treime din efortul legislativ și instituțional necesar în procesul de integrare europeană vizează domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Agriculturii.

„Prioritatea zero este aderarea la Uniunea Europeană și îndeplinirea tuturor angajamentelor pe care ni le-am asumat noi, ca stat, în procesul aderării”, a punctat ministrul.

A doua mare prioritate anunțată de Osmochescu este schimbarea modului în care Republica Moldova abordează agricultura, în special pe fondul secetelor și al schimbărilor climatice tot mai pronunțate.

Noul ministru vorbește despre trecerea spre o „agricultură inteligentă”, bazată mai mult pe știință și tehnologii, precum și despre dezvoltarea sistemelor de irigații.

„Vorbim despre agricultură inteligentă, bazată pe știință, în special în condițiile climatice pe care le avem în Republica Moldova. Trăim ani cu secetă, trăim ani în care trebuie să regândim cum abordăm agricultura”, a afirmat Osmochescu.

Ministrul spune că adaptarea sectorului nu se va putea limita la un singur instrument, ci va necesita schimbări mai ample și cooperare între autorități, fermieri și ceilalți participanți din sector.

„Este vorba de irigații, este vorba de agricultură inteligentă, dar este vorba și despre abordarea atitudinii noastre comune, împreună cu fermierii și cu toți actorii din domeniul agriculturii”, a declarat Eugen Osmochescu.