FMI: Europa pierde miliarde din cauza piețelor financiare fragmentate

07 Sept. 2026, 10:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 10:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reformarea și integrarea mai profundă a piețelor bancare și de capital de risc din Europa ar putea majora PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 3% pe termen lung, estimează Fondul Monetar Internațional într-o nouă analiză dedicată fragmentării piețelor financiare europene.

Potrivit FMI, una dintre principalele probleme ale Europei este că economiile populației și ale companiilor rămân în mare parte „compartimentate” în interiorul granițelor naționale și ajung greu la proiectele cu risc ridicat, dar și cu potențial mare de creștere.

Cele mai afectate sunt companiile tinere și inovatoare, care întâmpină dificultăți în atragerea finanțării necesare pentru extindere. FMI arată că diferențele dintre state în materie de reglementare bancară, scheme de garantare a depozitelor și regimuri de insolvență limitează creditarea transfrontalieră.

În același timp, regulile care restricționează investițiile fondurilor de pensii și ale companiilor de asigurări în active mai riscante reduc dimensiunea pieței europene de venture capital.

Conform estimărilor FMI, chiar și un pachet moderat de reforme care ar reduce barierele în calea activității bancare transfrontaliere ar putea majora PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 2% pe termen lung.

Câștigurile ar veni dintr-o alocare mai eficientă a economiilor între țări și companii, dar și dintr-un acces mai larg al firmelor la creditori, ceea ce ar reduce costurile de finanțare.

Dacă aceste măsuri ar fi completate de reforme care să reducă obstacolele juridice și fiscale pentru investițiile transfrontaliere în capital de risc, precum și de schimbări în sistemele de pensii și asigurări pentru mobilizarea capitalului pe termen lung, impactul total asupra PIB-ului european s-ar apropia de 3%.

FMI susține însă că beneficiile ar putea fi și mai mari dacă reformele financiare ar fi combinate cu măsuri pentru stimularea mediului de afaceri, investițiilor în competențe, cercetare și dezvoltare.

În acest scenariu, în care reformele financiare sunt dublate de măsuri pentru creșterea competitivității și inovării, câștigul pentru PIB-ul european pe termen lung ar putea ajunge la două cifre procentuale.

Fondul recomandă acțiuni pe trei direcții: avansarea uniunii bancare și armonizarea regimurilor de insolvență, dezvoltarea piețelor de capital și a venture capitalului și îmbunătățirea mediului de afaceri, astfel încât capitalul disponibil să poată finanța mai multe proiecte cu potențial ridicat.

„Inovația și finanțarea merg împreună”, concluzionează FMI, subliniind că reformele care duc la apariția unor companii mai competitive vor produce rezultate mai mari dacă economiile europene vor putea circula mai liber către acestea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.