„Vine mama tuturor crizelor”, avertizează economistul de top Nouriel Roubini

Economistul „Dr. Doom”, așa cum este poreclit Roubini, a avertizat că datoriile și criza de aprovizionare ar putea duce la stagnarea economiei.

Profesorul de economie de la NYU Stern, a cărui poreclă este „Dr. Doom”, datorită înclinației sale către predicții cumplite, a avertizat că băncile centrale și guvernele „pregătesc scena pentru mama crizei datoriilor stagfaționale în următorii câțiva ani”.

Stagfația este un fenomen economic care se manifestă prin coexistența stagnării economiei, inflației și șomajului, scrie Antena3.ro.

Rezerva Federală și Trezoreria, împreună cu echivalentele lor din întreaga lume, s-au bazat pe politici fiscale și monetare slabe pentru a stimula creșterea economică în ultimul deceniu.

Ei s-au dublat pe această abordare în timpul pandemiei, cheltuind miliarde de dolari pe cecuri de stimulare și achiziții de obligațiuni și menținând ratele dobânzilor aproape de zero.

Aceste eforturi au umflat și mai mult prețurile acțiunilor, caselor și altor active și, de asemenea, au încurajat împrumuturile agresive, este de părere Roubini.

Economistul a catalogat drept „exuberanță irațională” entuziasmul în jurul criptomonedelor.

El se așteaptă ca o cerere imensă să alimenteze inflația, presiunile de aprovizionare precum protecționismul, destrămarea lanțurilor globale de aprovizionare și atacurile cibernetice asupra infrastructurii cheie, ceea ce va duce apoi la creșterea prețurilor.

Mai mult, guvernele au împrumutat sume mari de bani pentru a-și finanța planurile de stimulare și sunt mult mai îndatorate acum decât acum 50 de ani, a spus Roubini.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reformarea și integrarea mai profundă a piețelor bancare și de capital de risc din Europa ar putea majora PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 3% pe termen lung, estimează Fondul Monetar Internațional într-o nouă analiză dedicată fragmentării piețelor financiare europene.

Potrivit FMI, una dintre principalele probleme ale Europei este că economiile populației și ale companiilor rămân în mare parte „compartimentate” în interiorul granițelor naționale și ajung greu la proiectele cu risc ridicat, dar și cu potențial mare de creștere.

Cele mai afectate sunt companiile tinere și inovatoare, care întâmpină dificultăți în atragerea finanțării necesare pentru extindere. FMI arată că diferențele dintre state în materie de reglementare bancară, scheme de garantare a depozitelor și regimuri de insolvență limitează creditarea transfrontalieră.

În același timp, regulile care restricționează investițiile fondurilor de pensii și ale companiilor de asigurări în active mai riscante reduc dimensiunea pieței europene de venture capital.

Conform estimărilor FMI, chiar și un pachet moderat de reforme care ar reduce barierele în calea activității bancare transfrontaliere ar putea majora PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 2% pe termen lung.

Câștigurile ar veni dintr-o alocare mai eficientă a economiilor între țări și companii, dar și dintr-un acces mai larg al firmelor la creditori, ceea ce ar reduce costurile de finanțare.

Dacă aceste măsuri ar fi completate de reforme care să reducă obstacolele juridice și fiscale pentru investițiile transfrontaliere în capital de risc, precum și de schimbări în sistemele de pensii și asigurări pentru mobilizarea capitalului pe termen lung, impactul total asupra PIB-ului european s-ar apropia de 3%.

FMI susține însă că beneficiile ar putea fi și mai mari dacă reformele financiare ar fi combinate cu măsuri pentru stimularea mediului de afaceri, investițiilor în competențe, cercetare și dezvoltare.

În acest scenariu, în care reformele financiare sunt dublate de măsuri pentru creșterea competitivității și inovării, câștigul pentru PIB-ul european pe termen lung ar putea ajunge la două cifre procentuale.

Fondul recomandă acțiuni pe trei direcții: avansarea uniunii bancare și armonizarea regimurilor de insolvență, dezvoltarea piețelor de capital și a venture capitalului și îmbunătățirea mediului de afaceri, astfel încât capitalul disponibil să poată finanța mai multe proiecte cu potențial ridicat.

„Inovația și finanțarea merg împreună”, concluzionează FMI, subliniind că reformele care duc la apariția unor companii mai competitive vor produce rezultate mai mari dacă economiile europene vor putea circula mai liber către acestea.