(FOTO) De la Belgrad la Lisabona: Cele mai bune 6 orașe europene pentru iubitorii de arhitectură

Peisajele urbane ale Europei sunt frumoase și variate, pline de istorie, cu curente artistice legate de politică, religie și multe altele. Următoarele șase orașe sunt bine cunoscute pentru anumite stiluri arhitecturale, excelente pentru fotografii și vizite.

Cel mai bun pentru arhitectura gotică, Zagreb, Croația

Arhitectura gotică s-a manifestat între mijlocul secolului al XII-lea și secolul al XVI-lea. Este caracterizat ca un tip de clădire din zidărie cu spații cavernoase, tavane înalte, arcade ascuțite și vitralii.

Fiind capitala Croației și cel mai mare oraș al țării, Zagreb are o istorie lungă, demonstrată în arhitectura sa. Caracteristicile gotice ale peisajului urban au fost adesea construite în secolul al XIV-lea, susținute de ordinele de predicare precum franciscanii și cultura cavalerească.

Cel mai bun pentru Art Nouveau, Viena, Austria

Arhitectura Art Nouveau a fost cea mai populară de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea. A folosit materiale moderne precum fierul, sticla și ceramica, precum și s-a inspirat din forme naturale, cum ar fi plantele și florile. Arhitecți austrieci influenți precum Otto Wagner și Adolf Loos au adus contribuții semnificative care au contribuit la modelarea orizontului modern al Vienei.

Cel mai bun pentru arhitectura maură, Andalucía, Spania

Arhitectura maură s-a dezvoltat în lumea islamică occidentală, în special al-Andalus, care a fost cândva Portugalia și Spania conduse de musulmani. A amestecat influențele berbere din Africa de Nord cu cele din Iberia pre-islamică și Orientul Mijlociu. Trăsăturile distinctive sunt domurile, arcurile mărcii stilului, caligrafia și formele geometrice. Alhambra și Palatul Generalife sunt locuri cheie de vizitat pentru detalii superbe.

Cel mai bun pentru arhitectura Tudor, Londra, Marea Britanie

Skyline-ul Londrei de astăzi este dominat de zgârie-nori contemporani construiți în principal din sticlă și oțel. Cu toate acestea, orașul deține încă frumoase clădiri Tudor. Stilul este adesea caracterizat de clădiri din lemn, ferestre cu plumb și arcade joase. Palatul Sf. Iacob din inima orașului și Casa de vânătoare a reginei Elisabeta sunt două exemple foarte diferite de arhitectură a perioadei.

Cel mai bun pentru brutalism, Belgrad, Serbia

Brutalismul a apărut la mijlocul secolului al XX-lea din mișcarea modernistă. În general, se caracterizează prin utilizarea de suprafețe aspre, neterminate, forme neobișnuite, materiale cu aspect greu și linii drepte. Ales de guvernul iugoslav pentru a demonstra modernitate și deschidere, a devenit omniprezent la Belgrad. Arhitectura brutalistă poate fi găsită în tot orașul, de la Poarta Orașului de Est până la Turnurile Genex din Noul Belgrad.

Cel mai bun pentru baroc, Lisabona, Portugalia

Arhitectura barocă se caracterizează prin stilul său teatral, decorativ, introdus la începutul secolului al XVII-lea pentru a lupta împotriva Reformei, inspirând venerația. Astăzi, clădirile sale continuă să surprindă, caracterizate prin utilizarea picturii și sculpturii, tavane aglomerate, coloane răsucite și scări mărețe. În Lisabona, exemplele cheie includ Biserica Santa Engrácia și Palatul Mafra. Barocul portughez este mult mai simplu decât cele ale unor țări precum Italia.

#arhitectura #orase europene #calatorii #recomandari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.