Vinificatorii moldoveni au explorat cramele din România și Bulgaria. Ce presupune proiectul transfrontalier WINET

16 Iul. 2021, 16:57
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Iul. 2021, 16:57 // Actual //  MD Bani

În perioada 4-11 Iulie, mai mulți vinificatori autohtoni au explorat vinării din România și Bulgaria, în cadrul unui program de schimb de bune practici. Inițiativa a fost organizată de Proiectul transfrontalier WINET, finanțat de Uniunea Europeană, care are drept scop dezvoltarea comerțului și a relațiilor de colaborare în cadrul sectorului vinicol din cele 3 țări.

Astfel,producătorii de vin au vizitat mai întâi vinăriile din Bulgaria, din orașul Vidin și Stara Zagora. Printre companiile care și-au deschis ușile pentru specialiștii din Moldova se numără și Betterhalf Garage Wines, Alexandra Winery & Vineyards, Edoardo Miroglio wine. Vinificatorii noștri au avut posibilitatea să discute cu omologii lor noile tendințe din industrie, oportunități și probleme care au apărut în timpul pandemiei și soluțiile pe care le-au identificat. De asemenea, au făcut schimb de idei și practici care s-au dovedit a fi utile în ajustarea procesului de producere și comercializare la cerințele existente pe piața mondială.

În același timp, o altă delegație cu reprezentanți din sectorul vitivinicol, însoțiți de membri ai organizațiilor de susținere a afacerilor, a participat la un tur al cramelor din România. Vizitele au început în orașul Cernavodă, la crama Rasova. Acolo, vinificatorii au vorbit despre similitudini, dar și diferențe în metodele de creștere și prelucrare a strugurilor și de producere a vinurilor.

Experiența a continuat la Crama Trantu Murfatlar și Crama Hamangia. Gazdele și-au prezentat plantațiile de viță de vie, precum și tehnologiile utilizate la realizarea licorii lui Bachus. Programul a culminat cu o degustare în care, pe lîngă aromele similare celor pe care le găsim în vinurile autohtone, specialiștii din Moldova au apreciat caracterul specific oferit de terroirul acestei zone.

Participanții din Moldova au rămas de impresionați de modul în care colegii din cele două țări își organizează în vinăriile lor componenta turistică. Ei su descoperit încă o dată că vinificatorii din Bulgaria și România punaccent nu doar pe calitatea vinului, dar și pe modul în care sunt primiți vizitatorii la crame și experiența pe care o trăiesc. Pentru ei este important ca orice oaspete să plece cu un vin bun, dar și cu o stare de bine, determinată de faptul că a văzut locuri frumoase și a învățat lucruri interesante despre istoria și tradiția acelor locuri.

„A fost foarte interesant să discutăm cu proprietarii de la micile vinării din Bulgaria, care ne-au povestit despre modelul lor de business și despre cei 22 de mii de turiști care îi vizitează în fiecare an. Am venit cu unele idei și cu dorința de a investi în această parte a afacerii noastre și de a o dezvolta.” a declarat Dan Prisăcaru de la vinăria Familia Mea.

Vizitele pe care le-au avut vinificatorii moldoveni le oferă posibilitatea să privească afacerea dintr-o altă perspectivă, să preia unele practici de succes și să le adapteze la cerințele pieței interne. În urma acestora, toți paticipanții au rămas mulțumiți și au venit cu reacții pozitive.

„Orice schimb de experiență este benefic. Oportunitatea de a discuta cu colegii de breaslă din alte țări, de a afla ce metode utilizează te ajută să-ți analizezi propria afacere și îți oferă idei cum să devii mai bun” menționează Ilie Gogu de la Gogu Winery.

WINET este un proiect transfrontalier din Regiunea Mării Negre, care include trei țări: Moldova, România și Bulgaria. Misiunea proiectului este de a  spori comerțul și cooperarea în sectorul vitivinicol.

 

 

 

 

 

07 Iun. 2026, 09:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Iun. 2026, 09:18 // Actual //  Ursu Victor

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!