Situl Roșia Montană a fost înscris în patrimoniul mondial UNESCO

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a inlcus, marţi, situl Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie, scrie Aleph News.

Motivul pentru situl Roșia Montană a fost admis în patrimoniul UNESCO

La Roșia Montană se află cea mai importantă, extinsă și diversă din punct de vedere tehnic mină de aur din Imperiul Roman. Săpate în timpul ocupației Daciei între 106 și 271, galeriile se întind pe șapte kilometri și patru munți. Descoperirile arheologice din peisajul înconjurător dezvăluie, de asemenea, o multitudine de situri de prelucrare a minereului, adăposturi, clădiri administrative, cimitire și locuri sacre. Pentru construcție și exploatare au fost folosite tehnici inovatoare din întregul Imperiu Roman.

De exemplu, deshidratarea se făcea cu ajutorul unor roți cu palete hispanice acționate de benzi de alergare. Cu toate acestea, multe elemente ale peisajului minier sunt unice, inclusiv zonele miniere verticale suprapuse, cunoscute sub numele de hawsers, cu acoperișuri tăiate în trepte. În întregul său, Roșia Montană întruchipează o realizare de pionierat de neegalat în tehnologia minieră. Din cauza amenințării acute pe care o reprezintă licențele de exploatare minieră active, situl este, de asemenea, inclus pe Lista patrimoniului mondial în pericol, se arată pe site-ul UNESCO.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis marți că peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

„Prin decizia de astăzi, comunitatea locală primește o șansă uriașă pentru dezvoltarea și – în același timp – conservarea patrimoniului. Acum va fi mult mai ușor de accesat finanțări pentru protejarea patrimoniului și investiții în activități economice, care să pună în valoare galeriile romane și peisajul minier al localității”, au transmis reprezentanții USR PLUS după anunțarea deciziei.

Conform experților, peisajul cultural minier Roșia Montană reprezintă „cel mai semnificativ, extins și divers din lume, datând din perioada ocupației romane a Daciei (106-127 î.Hr.)”. În plus, conține „cel mai reprezentativ exemplu de minerit subteran aurifer din lume”.

Decizia a fost luată marți, când se împlinesc 65 de ani de când România se numără printre membrii Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Conform Ministerului Culturii, lista Patrimoniului mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural și a fost continuată apoi cu înscrierea de situri culturale:
– Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993),
– Biserici din Moldova (1993, 2010),
– Mânăstirea Hurezi (1993),
– Cetățile Dacice din Munții Orăștiei (1999),
– Centrul Istoric Sighișoara (1999),
– Biserici de lemn din Maramureș (1999).

Un alt sit natural înscris este reprezentat de Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei.

#rosia montana #UNESCO #destinatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Traficul suspendat pe la Văleni a provocat pierderi de 480 de milioane de lei în trei ani.

Suspendarea traficului feroviar pe tronsonul Cahul–Giurgiulești, din cauza surpării căii ferate în zona Văleni, a generat pierderi pentru Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” – peste 480 de milioane de lei în ultimii trei ani. Segmentul de cale ferată, afectat grav în 2022 de alunecările de teren cauzate de ploile de la acea vreme, a blocat circulația trenurilor spre portul Giurgiulești.

După mai bine de doi ani de stagnare, autoritățile anunță în sfârșit un progres: documentația de proiectare pentru reabilitarea sectorului feroviar din satul Văleni, raionul Cahul, a fost finalizată. Potrivit CFM, este vorba despre un segment de aproximativ 360 de metri, unde vor fi efectuate ample lucrări de stabilizare a terenului, consolidare a malurilor râului Prut și instalare a unei construcții de susținere pe zona deformată.

Lucrările urmează să fie executate în baza unui proiect elaborat de compania „Intexnauca”, care a propus soluții inginerești moderne pentru prevenirea alunecărilor de teren și eroziunii. În paralel, CFM lansează licitația pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare propriu-zisă.

Reconstrucția acestui tronson este esențială pentru redeschiderea unei rute logistice strategice – linia directă spre portul Giurgiulești, fără a tranzita teritoriul statului vecin. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din cele 85 de milioane de lei alocate de Guvern pentru reabilitarea căii ferate în zonele Văleni și Fălciu.

Pierderile suferite de CFM – circa 10 milioane de lei pe lună din lipsa circulației pe acest segment – subliniază urgența și importanța redeschiderii rutei cât mai curând posibil.

#CFM #pierderi #companie