Cuplul care deține o afacere în domeniul oieritului: Banii făcuți în Europa, niciodată nu-ți aduc aceeași satisfacție

El oier, ea este specialist în administrarea afacerilor și contabilă. Ea degajează energie și se implică în zeci de activități, el este modest până în măduva oaselor, dar cu multă verticalitate. Sunt diferiți, dar știu să se completeze reciproc, atât pe plan personal, cât și pe cel profesional. Sunt niște luptători care și-au setat clar scopurile și merg spre îndeplinirea lor. O perioadă au fost plecați la muncă în străinătate, s-au dus pentru un trai mai bun, deși din start au știut că se vor întoarce la baștină, în Slobozia Mare, unde își vor dezvolta afacerea cu mioare.

Soții Mihai Berbec și Doina Căpățînă sunt cunoscuți în toată regiunea de sud a țării pentru produsele lactate de oi, iar ”brânză de la Doina” a devenit un fel de brand printre clienții lor fideli, scrie agrofarm.md.

Cuplul are în posesie peste 700 de oi, aceștia își doresc ca procesul de prelucrare să fie unul care să corespundă standardelor europene. Pentru aceasta au participat la concursul organizat de GAL-ul ”Lunca Prutului de Jos”, pentru a obține finanțare în achiziționarea unui tanc de răcire a laptelui.

Cum ați început afacerea în domeniul oieritului?

Avem experiență de mai mulți ani în acest domeniu, dar nu reușeam să ne dezvoltăm afacerea doar din brânza pe care o vindeam. Când am revenit acasă de peste hotare, am decis să dezvoltăm afacerea. Însă, oricum nu aveam suficienți bani ca să putem mări numărul de animale, să construim o încăpere de producere a brânzei. Din cererea cumpărătorilor am înțeles că își doreau o calitate mai bună a produselor. De aici mi-a venit ideea să construim o încăpere de procesare a brânzei.

Afacerea o aveați moștenită de la părinți?

Nu, afacerea a fost pornită de soț. Când ne-am căsătorit, el deja avea oile. De mic copil se ocupa de creșterea lor, de unul singur. An de an și-a cumpărat câte 10 – 15 animale, până a ajuns la un număr mai mare de oi. El mereu a fost și cioban, și oile le mulgea.

Din ce motiv ați plecat peste hotare?

Am fost plecați deoarece nu reușeam să creștem cu banii pe care îi făceam în Republica Moldova. Eram la autofinanțare, nu puteam acoperi cheltuielile de întreținere a animalelor, iar creșterea stânei, era doar un vis. Din acest motiv am decis să plecăm în Belgia.

Ce ați făcut cu afacerea în perioada cât ați plecat?

Le-am dat în arendă, bănuiam că ne vom întoarce acasă. Și așa a fost. Peste trei ani de străinătate am revenit. Deși trebuie să recunosc, au fost tentative de a rămâne acolo pentru totdeauna. Am găsit și o casă pe care ne-am dorit să o cumpărăm. Eu am lucrat acolo ca bonă, iar soțul avea întreprindere de prestări servicii în construcție. Am făcut și cursuri de franceză, dețin nivelul C1 – nivel avansat și aveam în plan să fac studii în contabilitate.

Care a fost motivul că ați revenit?

Dorul de casă, răspunsul e simplu. Liniștea pe care o găsim aici, ne-am dorit-o. Acolo nu găsești așa ceva. Și faptul că doar acasă poți face ceea ce îți place și ceea ce dorești. Meseria pe care o faci este o satisfacție, în special când vezi mulțumirea clientului care cumpără produsele tale. Banii făcuți în Europa niciodată nu-ți aduc această satisfacție.

Ce sumă ați primit din partea GAL și care a fost valoarea totală a proiectului?

Din partea GAL am primit suma de 71, 250 de lei, exact valoarea tancului de răcire. Suma totală a proiectul a ajuns la 121 de mii de lei.

Cu ce dificultăți se confruntă un mic producător?

Problema cea mai mare este că nu primim suport din partea statului. Începând de la legile și hotărârile de Guvern, care sunt făcut la nivel național, acestea, de cele mai multe ori, ne împiedică să creștem, să ne extindem. Dacă sus este o problemă, jos nu se poate rezolva această problemă.

Dar cu partea de birocrație cum stați?

Toate certificatele care le cer, ne creează dificultăți. Din cauza actelor pe care le-au cerut, ne-au creat probleme și în procesul de construcție. Tare greu am obținut toate documentele, autorizația, a trebuit să facem un șir de modificări. Noi planificasem să începem construcția încă din toamnă. Și evident că ne-am imaginat că imediat ne apucăm de construit. Dar nu a fost așa.

Ce faceți cu producția?

Producția o vindem în piața locală. Nu reușim să ajungem pe piețele mai mari, deoarece cererea este foarte mare. Vindem în special brânză și urdă.

Dar în perioada pascală vindeți miei?

Da, da! În anii trecuți am vândut în piața locală, dar deja nu se mai permite. Deoarece s-au făcut modificări. Dacă nu avem un abator, nu putem să sacrificăm mielul și respectiv, nu putem să-l vindem. Și la noi, vânzarea de miei în perioada pascală, este foarte mică. Pentru doi – trei miei vânduți, noi nu ne permitem să mergem la Cahul la abator. Cheltuielile sunt mult mai mari decât venitul. Anul acesta am vândut miei la Chișinău, care tot prin abator au trecut, e adevărat că a fost vorba de o cantitate mai mare.

Care este cea mai profitabilă perioadă a anului?

Cea mai profitabilă perioadă este din martie până în august septembrie, atunci începe sezonul de producție a brânzei și a urdei. Deja lunile de toamnă și iarnă nu mai producem, este o pauză.

Care sunt planurile pentru viitor? Planificați să extindeți afacerea?

Planifică pe viitor să extindem afacerea, să dublăm numărul animalelor, să putem avea o producție mai mare. Dorim să ajungem și în piețe mai mari, cum ar fi Chișinăul.

Ce îndemn ați transmite tinerilor care doresc să înceapă o afacere în Republica Moldova?

În primul rând le doresc curaj și niciodată să nu se dea bătuți. Să lupte până la final. Așa am făcut și eu. Nu m-am lăsat învinsă, cu toate că au fost multe piedici din partea tuturor. De foarte multe ori m-am descurajat, dar am decis să merg înainte și cred că este un rezultat frumos și cu perspectivă de viitor.

#oierit #productie #afacere #Antreprenor #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primarul orașului Strășeni, Valentina Casian, susține că majorarea impozitelor pentru imobilele neîngrijite sau abandonate nu reprezintă o decizie arbitrară a autorităților locale, ci aplicarea prevederilor legale existente.

Potrivit edilului, măsura are la bază articolul 280 din Codul Fiscal, care permite majorarea taxelor cu până la 300% pentru bunurile imobile și terenurile nelucrate.

„Consiliul municipal nu a aprobat nimic nou, ci doar pune în aplicare prevederile Codului fiscal”, a declarat Valentina Casian.

Primarul a explicat că regulamentul vine în contextul existenței mai multor imobile abandonate în oraș, care pot reprezenta un risc pentru siguranța publică, inclusiv prin favorizarea infracțiunilor sau a altor ilegalități.

În acest sens, urmează să fie creată o comisie specială care va identifica și evalua aceste imobile. Ulterior, pentru fiecare caz în parte va fi stabilit gradul de uzură, iar nivelul impozitului va fi determinat în funcție de starea concretă a bunului.

Un regulament aprobat de Consiliul municipal Strășeni pe 26 martie 2026 a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor, după ce prevede majorarea impozitului pe bunurile imobile cu până la 300% pentru proprietățile considerate „neîngrijite”. Documentul stabilește criterii clare de identificare a clădirilor și terenurilor degradate, inclusiv a terenurilor agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Conform prevederilor, o comisie specială va efectua controale în teren, va evalua starea imobilelor și va notifica proprietarii, oferindu-le un termen pentru remedierea situației, în caz contrar urmând a fi aplicate majorări semnificative de taxe.

Reglementările din Codul fiscal oferă consiliilor locale dreptul de a majora impozitul până la 300% pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan și terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor neîngrijite se adoptă prin decizia autorității reprezentative și deliberative a administrației publice locale.