Facebook blochează o linie Whatsapp folosită de talibani. Conținurile online vor fi urmărite îndeaproape

18 Aug. 2021, 10:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Aug. 2021, 10:30 // Actual //  MD Bani

Compania Facebook a închis o linie de asistenţă înfiinţată pe WhatsApp de către talibani pentru a răspunde eventualelor plângeri ale afganilor.

„Suntem obligaţi să ne pliem legilor americane privind sancţiunile. Aceasta include interzicerea conturilor care se prezintă drept conturi oficiale ale talibanilor”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al WhatsApp.

Talibanii, care au preluat duminică puterea la Kabul, au anunţat săptămâna trecută că au înfiinţat un număr special pentru ca populaţia să li se poată adresa.

„Cerem mai multe informaţii de la autorităţile americane competente, dată fiind evoluţia situaţiei în Afganistan”, adaugă mesageria, refuzând să ofere mai multe detalii.

Potrivit informațiilor, conţinuturipostate online de talibani vor fi urmărite îndeaproape de marile platforme de rețele sociale, în condiţiile în care grupul islamist a anunţat marţi că va forma un guvern.

„Talibanii sunt consideraţi organizaţie teroristă de legea americană şi noi i-am interzis în toate serviciile noastre, potrivit reglementării noastre asupra organizaţiilor periculoase”, a amintit marţi dimineaţa un purtător de cuvânt al Facebook.

Platforma a precizat că are o echipă de experţi dedicată, care vorbesc limbile din Afganistan, pentru a-i ajuta să identifice posibilele probleme, scrie Agerpres.

Twitter şi YouTube au reglementări similare, chiar dacă Twitter nu-i interzice a priori pe talibani, exceptând conţinuturile care încalcă regulile sale privind violenţa sau manipularea conţinuturilor.

Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, s-a folosit duminică de Twitter pentru a anunţa că talibanii au „intrat în oraşul Kabul pentru a asigura acolo securitatea”.

Mii de afgani au fugit săptămâna trecută din oraşele capturate de talibani în nordul Afganistanului şi s-au refugiat în capitală. Unii relatează scene atroce, despre trupuri abandonate pe străzi, fete răpite pentru a fi căsătorite, tineri înrolaţi cu forţa. Însă talibanii au negat aceste acuzaţii.

Marţi, în timpul primei lor conferinţe de presă, talibanii au dat asigurări că războiul s-a încheiat în Afganistan şi că toţi adversarii lor vor fi iertaţi.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.