(FOTO) Castelul Haller din Transilvania – transformat în vinărie. De la o poza în ziar, la afacere de succes

18 Aug. 2021, 14:19
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
18 Aug. 2021, 14:19 // Oameni şi Idei //  MD Bani

O poză văzută într-un ziar și dorința de a avea propria cramă au împins două surori, Reka și Kinga Foris, să pornească pe un drum ocolit de mulți în România, mai ales de autorități: restaurarea unei clădiri cu sute de ani de istorie în spate, așa cum este Castelul Haller. Kinga Foris a povestit în cadrul unui interviu acordat wall-street.ro despre ”renașterea” castelului, dar și despre noua investiție pe care o pregătesc.

Kinga Foris a studiat turismul în Târgu Mureș, în timp ce sora ei a ales Clujul. Încă din facultatea își doreau să aibă o cramă în Târgu Mureș, însă nu au reușit să găsească ceva pe placul lor.

”Am văzut Castelul Haller pentru prima dată într-o poză din ziar. Eram curioasă, am visat să am o cramă, parinții mamei mele au cultivat viță de vie și aveau cramă. De la ei a venit iubirea pentru vinuri”, își amintește Kinga.

După naționalizarea începută în 1949 de către comuniști, reședința din comuna Ogra a familiei Haller a funcționat ca școală, internat, sediu al Miliției și chiar ciupercărie. Kinga și sora ei au găsit o ruină în care domnea mizeria. Dispăruse strălucirea edificiului a cărui temelie a fost pusă în secolul al XVII-lea de către familia nobiliară Haller și a cărui construcție în stilul post-baroc a fost finalizată în secolul XIX.

După ce au recâștigat castelul, moștenitorii familiei Haller l-au vândut celor două surori în 2007, iar după patru ani de renovări, Castelul Haller a avut parte de primii săi clienți, care puteau înnopta într-una dintre camere sau încerca mâncarea preparată în bucătăria condusă de către Kinga.

”Am stabilit cu sora mea că eu preiau mai mult partea de bucătărie, în timp ce ea se ocupă de zona de cazare”, povestește Kinga(foto), ce conduce bucătăria devenită cunoscută în rândul turiștilor mai ales pentru preparatele din gâscă și rață.

Renovarea castelului și investițiile derulate ulterior au fost făcute atât din fonduri proprii, fonduri FEADR(Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală), cât și credite bancare. Kinga povestește că promovarea locației în rândul bucureștenilor le-a ajutat să aibă mai mulți turiști și să se dezvolte mai rapid.

Mobila și mai multe obiecte din interior provin din magazine de antichități, de la membrii familiei Haller și de la diverse persoane care au intrat în posesia bunurilor după naționalizare.

”Fotoliile Bordeaux sunt originalele, la fel și pianul mare de la etajul I, pian pe care l-am cumpărat de la o persoană care era al treilea proprietar al bunului”, povestește Kinga.

În urmă cu 5 ani au ridicat și un centru de SPA în curtea castelului, unde turiștii au acces la un bazin cu apă sărată termală, jacuzzi, bazin pentru copii, saună finlandeză, cameră salină și un ciubar exterior cu apă sărată.

”Din păcate am fost nevoiți ca centrul SPA să-l închidem pentru o perioadă din cauza pandemiei. În viitor ne propunem să ne extindem mai mult pe zona balneară”, povestește Kinga.

Restricțiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19 le-a împins să își regândească desfășurarea activității în anumite perioade ale anului trecut și să organizeze seri tematice concentrate doar pe clienții din zonă.

”A fost foarte greu, mai ales pentru personal, săptămânal am avut evenimente tematice pe partea de gastronomie. Ne-am axat pe clienții din zonă, am avut seri cu mâncare italiană, maghiară, românească sau mâncăruri preferate în trecut de nobili”, povestește Kinga Foris, care împreună cu sora ei conduc o echipă formată din 15 angajați, echipă ce de-a lungul celor 10 ani de activitate a ajuns și la 25 de angajați. Mărturisește că îi este foarte greu în prezent să găsească un bucătar șef.

Ce investiții pregătesc proprietarele Castelului Haller în perioada următoare

Proprietarele Castelului Haller vizează în prezent extinderea activităților prin cumpărarea unei case tradiționale din zonă pe care o vor restaura și transforma într-o unitate de cazare cu o capacitate de trei camere.

De asemenea, în grădina casei vor să organizeze o sală de evenimente cu o bucătărie open space, unde totul va fi gătit în fața clientului.

”Vrem să construim o sală de evenimente elegantă, cu o bucătărie open space. Dacă vrei o friptură proaspătă, bucătarul să ți-o pregătească în fața ta, sa fie o experiență specială. Anul viitor pe vremea aceasta am dori să fie finalizat tot proiectul”, precizează Kinga.

 

Realitatea Live

04 Feb. 2026, 17:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Feb. 2026, 17:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!