Startup-urile de tehnologie spaţială din Europa Centrală şi de Est sunt gata de lansare

13 Sept. 2021, 13:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
13 Sept. 2021, 13:43 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Tehnologia spaţială reprezintă următoarea frontieră pentru start-up-urile din întreaga lume, în condiţiile în care sectorul privat păşeşte într-un domeniu cândva dominat de guverne. Cu toate că SUA, depășește cu mult UE la acest capitol, se fac primii pași și se oferă finanțare de câteva miliarde de euro.

Se fac doar primii paşi, însă mai multe startup-uri din regiune par să aibă multe de oferit în domeniul tehnologiei spaţiale, aflat în plină dezvoltare, notează Emerging Europe. Din Bulgaria până în Estonia, startup-urile sunt clar pe radarul investitorilor internaţionali, scrie Ziarul Financiar.

„Aş spune că ecosistemul din Europa Centrală şi de Est este în creştere“, spune Silver Lodi, CEO al Spaceit, un startup eston, care oferă MCS, o soluţie pentru operarea de sateliţi.

Potrivit lui Lodi, unul dintre motivele pentru care industria spaţială nu a fost foarte atractivă pentru startup-uri până acum are legătură cu know-how-ul său unic şi barierele ridicate de intrare, acesta fiind domeniul exclusiv al ţărilor mai mari şi firmelor mari globale.

Între timp, Europa ca întreg a rămas în urma SUA la capitolul soluţii private space tech. Lucrurile se schimbă, însă. În iunie, UE a lansat un program spaţial care va acoperi perioada până în 2027 şi în urma căruia cele 27 de ţări membre ale blocului îşi vor creşte investiţiile în domeniu, finanţarea ridicându-se la aproape 15 miliarde de euro.

Startup-uri ca EduroSat din Bulgaria şi Spaceit au potenţialul de a reuşi. Primii care pătrund într-un spaţiu nou au întotdeauna un avantaj, arată Jovana Durovic, editor-şef al Homegrounds.

Adam Niewinski este co-fondator al OTB Ventures, o companie cu capital de risc care investeşte în regiunea ECE. Acesta spune că noua industrie spaţială este încă la început şi că regiunea ar putea fi bine poziţionată pentru a profita.

„Singurul lucru de care duce lipsă regiunea este o abordare mai inovatoare şi deschisă din partea companiilor private şi de stat“, declară acesta.

Jim Cantrell, CEO al Phantom Space şi membru al echipei fondatoare a SpaceX consideră că startup-urile din sectorul privat reprezintă cheia deblocării potenţialului regiunii. În opinia sa, ECE ar putea avea chiar un avantaj în faţa părţii de vest a continentului având în vedere lipsa de presiune sub formă de reglementări asupra startup-urilor din sector.

Dezavantajul pentru regiunea ECE are legătură cu formarea capitalului, scena VC din regiune neputându-se compara cu cea din SUA.

Însă rolul pe care guvernele îl pot juca în sector nu trebuie trecut cu vederea. Exemplul polonez poate arăta ce se întâmplă când guvernul şi sectorul privat îşi unesc forţele pentru a lansa activitatea în domeniul tehnologiei spaţiale.

De când a devenit membră a Agenţiei Spaţiale Europene în 2012, Polonia a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de companii interesate de soluţii spaţiale, potrivit lui Jakub Stelmachowski, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Poloneze.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.