Soluții inovatoare pentru domeniul financiar-bancar, dezvoltate la Accelerator Fintech

Entuziaști și motivați să îmbunătățească procesele și produsele din sectorul financiar-bancar, mai multe startup-uri din țară au participat la programul Fintech Moldova 2021, lansat de Startup Moldova, în parteneriat cu MAIB și Mastercard și cu suportul USAID și al Suediei, în cadrul proiectului Tekwill.

Mary Nemciuc, manageră de programe antreprenoriale, TEKWILL: „Pe măsură ce domeniul IT propulsează inovația, procesele și schimbă paradigmele, crește considerabil și necesitatea produselor noi, care oferă soluții viabile în procesul de tehnologizare a serviciilor din sfera financiar-bancară. Pentru o mai bună înțelegere a necesităților pieței, am identificat un partener privat de încredere, interesat de astfel de soluții, gata să vină cu suport, pilotare și integrare. De aceea, suntem recunoscători implicării partenerilor MAIB și Mastercard în dezvoltarea Verticalei FinTech 2021, care detectează problemele cu care se confruntă companiile bancare și furnizează soluții IT relevante pentru rezolvarea lor.”

Pe parcursul câtorva luni tinerii au lucrat asupra ideilor inovatoare în cadrul primelor două etape ale programului – Hackathon și Accelerator. Cele mai bune 11 startup-uri au fost selectate pentru a trece la nivelul următor de pilotare. Timp de 3 luni, în cadrul Acceleratorului, participanții au avut parte de sesiuni de mentorat și consultanță din partea mentorilor și experților din domeniu, au avut acces la o rețea extinsă de business din domeniul financiar-bancar, au obținut cunoștințe noi și au interacționat cu viitorii clienți, pentru a beneficia de potențiale investiții și informații despre modul în care corporațiile pot susține o inițiativă locală.

Evgeny Frolov, senior startup tracker: „În calitate de senior tracker, sunt mândru că, bazându-ne pe feedbackul de la sfârșitul programului, trackerii au fost desemnați ca unul dintre principalele instrumente eficiente și valoroase acceleratorului. Nu a fost un parcurs simplu, acesta solicită întotdeauna investiții de emoții, timp și cunoștințe, dar este și o experiență extraordinară pentru a sprijini fondatorii în călătoria lor către succes. Sunt bucuros să vă anunț că startup trackers activează acum, în mod deschis, pe piața moldovenească și pot ajuta toate startup-urile locale să ajungă la victorie!”.

În cadrul Acceleratorului au fost dezvoltate 9 soluții, care urmează a fi analizate de MAIB pentru a fi implementate în scopul facilitării proceselor de afaceri în cadrul băncii și pentru a aduce valoare clienților existenți, dar și celor potențiali din sectorul financiar-bancar.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinte MAIB: „Programul de accelerare a avut drept scop de a ajuta startup-urile să-și valideze ideile și să creeze produse, precum și să construiască o relație de suport între MAIB și fiecare dintre aceste startup-uri. Experiența a fost una nouă și pentru noi, provocând persoanele responsabile de produse din cadrul băncii să gândească altfel modul de a construi parteneriate. Contăm pe faptul, ca această primă experiență va continua, facilitând dezvoltarea ecosistemului de parteneriate ale MAIB în beneficiul clienților noștri, dar și a ecosistemului fintech din Republica Moldova”.

La finalul acceleratorului, au avut loc două zile de Demo Day, în care participanții și-au prezentat produsele dezvoltate pe parcursul programului.

Programul FinTech 2021 se va încheia cu o conferință, în luna octombrie, la care vor participa experți, startup-uri și toți cei asociați industriei financiare. În cadrul evenimentului, vor fi discutate provocările industriei, nevoile consumatorilor și potențialul soluțiilor fintech, pentru a construi noi modele de afaceri prin care băncile, companiile din domeniul serviciilor financiare și alți jucători de pe piață ar putea oferi cele mai bune servicii clienților și partenerilor de business.

#solutii inovatoare #FinTech #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.