Populația, tot creditoare netă a băncilor rămâne. Depozitele sunt mai mari decât creditele

Moldovenii sunt creditori neți ai băncilor. Sursa principală de finanțare a sectorului bancar rămân depozitele, care asigură peste ¾ din finanțările băncilor, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Soldul depozitelor, la sfârșitul anului trecut, a înregistrat o creștere superioară celei din anii precedenți (+16,5 la sută față de anul precedent), dar și a ratei de ascensiune a creditului total (+13,1 la sută față de anul precedent). Astfel, intermedierea bancară s-a redus ușor, prin prisma indicatorului credite/depozite, care a avut o tendință descrescătoare de la data ultimului raport, situându-se la nivelul de 57,3 la sută la finele anului 2020.

Astfel, din suma totală a depozitelor bancare de circa 80 miliarde de lei peste 45 miliarde de lei au fost direcționați în acordarea împrumuturilor bancare.

În analiza separată pe clienți, raportul „credite/depozite” pe segmentul persoanelor fizice a consemnat o ușoară creștere de la 30,7 la sută până la 32,0 la sută pe parcursul anului 2020, sectorul persoanelor fizice s-a menținut în continuare pe poziția netă de creditor al sectorului bancar. Concomitent, poziția sectorului companiilor drept debitor net al băncilor s-a redus moderat de la 116,4 la sută la 108,6 la sută.

Economiștii susțin că deși băncile au bani aceștia sunt bani plasați pe perioade scurte de către cetățeni sau sunt depozite la vedere fără dobândă sau pur și simplu conturi curente. Or, băncile acordă credite pe perioade mult mai mari de exemplu – 24 de luni, 60 de luni.

#creditor #depozite #finantari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.