Moldova, prin ochii investitorilor străini. Ce-i deranjează

Deși autoritățile Republicii Moldova se laudă cu atragerea investițiilor străine pentru dezvoltarea economiei și asigurarea locurilor de muncă plătite, în ultimii 10 ani cota întreprinderilor cu ISD s-a redus de la 8.2% în 2010 la 7.5% în 2019. Această evoluție a fost provocată în exclusivitate de reducerea importantă a numărului de companii cu capital mixt, arată studiul Asociației Investitorilor Străini.

Începând din 2003, industria prelucrătoare a fost principala țintă a investițiilor străine Greenfield în Moldova, atât în ceea ce privește numărul de proiecte, cât și investițiile capitale. ISD Greenfield în producția moldovenească au creat aproximativ 11,174 de locuri de muncă din ianuarie 2014, prin intermediul a 16 proiecte, evaluate la un total estimat la 767 milioane USD. Totuși, investițiile de mai sus au produs un impact limitat asupra producției interne, datorită sofisticării tehnologice scăzute și a productivității limitate, precum și integrării slabe a companiilor locale în lanțurile valorice ale companiilor cu ISD. În perioada 2011-2019, Moldova a realizat în medie 7 proiecte Greenfield pe an, similar cu performanțele înregistrate de Albania și Muntenegru. Alte țări comparatoare au realizat de 2-8 ori mai multe astfel de proiecte, în aceeași perioadă. Moldova rămâne în urmă față de țările UE de dimensiuni similare și, mai important, față de alte state mici cu economii în tranziție sau din fostul spațiu sovietic (Armenia și Georgia).

Potrivit indicatorului fluxul de ISD ponderat la produsul intern brut (PIB), Republica Moldova, comparativ cu alte tari, s-a poziționat destul de bine, cu o pondere de 5% în 2019 și 2.72% în 20181 – valori peste media înregistrată la nivelul țărilor din Europa de Est sau țărilor cu economii în tranziție. Aceasta, însă, s-a datorat fluxurilor mai mari de ISD din ultimii 2 ani, dar și unui nivel mic al PIB-lui. Moldova are cel mai mic PIB per capita dintre toate țările comparatoare.

Comparația stocului de ISD cu PIB arată o imagine puțin mai favorabilă. Stocul ISD în USD a constituit aproximativ 40% din PIB în anul 2019, peste media economiilor în tranziție și celor din estul Europei. Evaluarea stocului de ISD din Moldova este, în funcție de metodă, destul de scăzută față de statele comparatoare. Prin urmare, există o mulțime de spațiu pentru îmbunătățirea politicilor și practicilor de atragere a ISD.

Companiile străine au cea mai mare productivitate

De-a lungul ultimilor 10 ani, întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului străin, înregistrează cea mai mare productivitate a muncii (1,425 mii lei per angajat în anul 2019), cu creșteri susținute în fiecare an. În anul 2019 întreprinderile străine au raportat o cifră de afaceri per angajat de cca 1,187 mii lei.

Întreprinderile locale cu proprietate privată obțin o productivitatea muncii de aproape de două ori mai mică decât la întreprinderile cu ISD, iar aceasta practic coincide cu nivelul mediu în țară. Un nivel similar al productivității muncii a fost atins și la întreprinderile cu formă mixtă de proprietate cu participarea statului, doar că o caracteristică a acestora din ultimii 5 ani este oscilație puternică, în ambele direcții, de la un an la altul.

În pofida faptului, că productivitatea muncii la întreprinderile publice a crescut constant pe întreaga perioadă 2010-2019, valoarea indicatorului venituri din vânzări per 1 angajat continuă să rămână cea mai mică.

Întreprinderile cu ISD au demonstrat o productivitate a muncii mai mare comparativ cu întreprinderile locale, atât în economie în ansamblu, cât și în majoritatea sectoarelor economice.

Ce îndepărtează investitorii de Republica Moldova

Companiile străine care vin în Republica Moldova, potrivit Asociației Investitorilor Străini, vor Ameliorarea mediului de afaceri (cadrului regulator), dezvoltarea capitalului uman și o mai bună guvernare a pieței muncii, promovarea concurenței oneste și eficientizarea piețelor, inclusiv prin raționalizarea prezenței statului pe piețele locale competitive.

Un aspect important pe care pun accent investitorii străini sunt sporirea accesibilității, calității și fiabilității serviciilor digitale, dar și fortificarea rezilienței umane la vulnerabilitățile critice.

#business #salarii #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii au impus noi tarife vamale pentru mărfurile importate din China, aducând rata totală a taxelor la un nivel fără precedent de 104%, potrivit unei declarații publicate de corespondentul Fox News, Edward Lawrence, pe rețeaua X, care citează un purtător de cuvânt al Casei Albe. Noile măsuri intră în vigoare începând de astăzi.

Decizia vine pe fondul refuzului Chinei de a renunța la propriile măsuri restrictive ca răspuns la tarifele impuse anterior de SUA. Potrivit lui Lawrence, administrația de la Washington consideră acest pas necesar în contextul escaladării tensiunilor comerciale dintre cele două mari economii ale lumii.

Totul a început pe 2 aprilie, când fostul președinte Donald Trump a anunțat impunerea de noi taxe pentru importurile din peste 180 de țări. Deși rata de bază a fost stabilită la 10%, în cazul Chinei, tariful a fost mult mai dur: 34%, la care Beijingul a răspuns imediat, anunțând un tarif echivalent, care va fi aplicat începând cu 10 aprilie.

Escaladarea nu s-a oprit aici. Trump a promis o majorare suplimentară de 50%, care se adaugă la cele 34% anunțate anterior și la un alt set de tarife de 20% introduse în martie. Astfel, totalul cumulat al tarifelor ajunge la un colosal 104%.

Ministerul Comerțului din China a reacționat dur, catalogând acțiunile SUA drept „o greșeală peste o altă greșeală” și un exemplu clar al „naturii șantajiste” a politicii comerciale americane. Autoritățile de la Beijing au avertizat că nu vor ceda în fața presiunilor:
„Dacă SUA vor insista în continuare asupra introducerii de noi tarife, China va lupta până la capăt”, se arată într-o declarație oficială.

Tensiunile dintre cele două puteri amenință să afecteze nu doar relațiile bilaterale, ci și stabilitatea economică globală, într-un moment deja marcat de incertitudini pe piețele internaționale.