Moldova, prin ochii investitorilor străini. Ce-i deranjează

27 Sept. 2021, 10:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
27 Sept. 2021, 10:40 // Bani și Afaceri //  bani.md

Deși autoritățile Republicii Moldova se laudă cu atragerea investițiilor străine pentru dezvoltarea economiei și asigurarea locurilor de muncă plătite, în ultimii 10 ani cota întreprinderilor cu ISD s-a redus de la 8.2% în 2010 la 7.5% în 2019. Această evoluție a fost provocată în exclusivitate de reducerea importantă a numărului de companii cu capital mixt, arată studiul Asociației Investitorilor Străini.

Începând din 2003, industria prelucrătoare a fost principala țintă a investițiilor străine Greenfield în Moldova, atât în ceea ce privește numărul de proiecte, cât și investițiile capitale. ISD Greenfield în producția moldovenească au creat aproximativ 11,174 de locuri de muncă din ianuarie 2014, prin intermediul a 16 proiecte, evaluate la un total estimat la 767 milioane USD. Totuși, investițiile de mai sus au produs un impact limitat asupra producției interne, datorită sofisticării tehnologice scăzute și a productivității limitate, precum și integrării slabe a companiilor locale în lanțurile valorice ale companiilor cu ISD. În perioada 2011-2019, Moldova a realizat în medie 7 proiecte Greenfield pe an, similar cu performanțele înregistrate de Albania și Muntenegru. Alte țări comparatoare au realizat de 2-8 ori mai multe astfel de proiecte, în aceeași perioadă. Moldova rămâne în urmă față de țările UE de dimensiuni similare și, mai important, față de alte state mici cu economii în tranziție sau din fostul spațiu sovietic (Armenia și Georgia).

Potrivit indicatorului fluxul de ISD ponderat la produsul intern brut (PIB), Republica Moldova, comparativ cu alte tari, s-a poziționat destul de bine, cu o pondere de 5% în 2019 și 2.72% în 20181 – valori peste media înregistrată la nivelul țărilor din Europa de Est sau țărilor cu economii în tranziție. Aceasta, însă, s-a datorat fluxurilor mai mari de ISD din ultimii 2 ani, dar și unui nivel mic al PIB-lui. Moldova are cel mai mic PIB per capita  dintre toate țările comparatoare.

Comparația stocului de ISD cu PIB arată o imagine puțin mai favorabilă. Stocul ISD în USD a constituit aproximativ 40% din PIB în anul 2019, peste media economiilor în tranziție și celor din estul Europei. Evaluarea stocului de ISD din Moldova este, în funcție de metodă, destul de scăzută față de statele comparatoare. Prin urmare, există o mulțime de spațiu pentru îmbunătățirea politicilor și practicilor de atragere a ISD.

Companiile străine au cea mai mare productivitate

De-a lungul ultimilor 10 ani, întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului străin, înregistrează cea mai mare productivitate a muncii (1,425 mii lei per angajat în anul 2019), cu creșteri susținute în fiecare an. În anul 2019 întreprinderile străine au raportat o cifră de afaceri per angajat de cca 1,187 mii lei.

Întreprinderile locale cu proprietate privată obțin o productivitatea muncii de aproape de două ori mai mică decât la întreprinderile cu ISD, iar aceasta practic coincide cu nivelul mediu în țară. Un nivel similar al productivității muncii a fost atins și la întreprinderile cu formă mixtă de proprietate cu participarea statului, doar că o caracteristică a acestora din ultimii 5 ani este oscilație puternică, în ambele direcții, de la un an la altul.

În pofida faptului, că productivitatea muncii la întreprinderile publice a crescut constant pe întreaga perioadă 2010-2019, valoarea indicatorului venituri din vânzări per 1 angajat continuă să rămână cea mai mică.

Întreprinderile cu ISD au demonstrat o productivitate a muncii mai mare comparativ cu întreprinderile locale, atât în economie în ansamblu, cât și în majoritatea sectoarelor economice.

Ce îndepărtează investitorii de Republica Moldova

Companiile străine care vin în Republica Moldova, potrivit Asociației Investitorilor Străini, vor Ameliorarea mediului de afaceri (cadrului regulator), dezvoltarea capitalului uman și o mai bună guvernare a pieței muncii, promovarea concurenței oneste și eficientizarea piețelor, inclusiv prin raționalizarea prezenței statului pe piețele locale competitive.

Un aspect important pe care pun accent investitorii străini sunt sporirea accesibilității, calității și fiabilității serviciilor digitale, dar și fortificarea rezilienței umane la vulnerabilitățile critice.

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.