Igor Belei: „Colectivităților nu li se pun monumente, dar niciun individ nu a ajuns pe piedestal, fiind de unul singur”

25 Oct. 2021, 09:26
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
25 Oct. 2021, 09:26 // Oameni şi Idei //  MD Bani

„O faptă bună pornește de la dorința de a împărtăși bucuria cu cineva”, iar facerea de bine poate deveni un mod de viață, o demostrează Igor Belei, director executiv al Organizației „Diaconia”, o structură socială a Mitropoliei Basarabiei, care în cei douăzeci de ani de la fondare a reușit să aducă lumină în casele și inimile a mii de oameni aflați într-o cumpănă la un anumit moment al vieții. Igor Belei, cel care a stat la temelia acestei organizații și continuă să o dezvolte, este unul dintre campionii schimbării din acest an, nominalizat în cadrul proiectului „Champions of Change” 2021, realizat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) în colaborare cu Friedrich Naumann Foundation for Freedom.

„Atunci când vrei să faci un bine, nu-ți pui întrebări filosofice, o faci din dorința de a împărtăși bucuria și de a te dărui, pentru că nu știi dacă poți avea o bucurie deplină, când vezi că cineva e într-o situație complicată. Nu cred că o faptă bună poate fi planificată, ea vine spontan, din dorința de a te dărui. Iar manifestarea de a te dărui poate fi molipsitoare. Dacă se întâmplă niște lucruri cu o anumită cadență, formal vorbind, acestea pot fi transformate în obișnuință, după care le poți interioriza”. 

Igor Belei a studiat medicină, dar anume în perioada studenție viața urma să-l ducă pe alte drumuri. 

„Eu nu mi-am propus niciodată să schimb toată lumea sau toată Moldova, eu pur și simplu am crezut că pot, cu o mână de oameni, să fac ceva.

Pe vremea când eram student am ajus să coordonez o organizație neguvernamentală, numită Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români. Eu nu vin dintr-o familie religioasă, dar vin dintr-o familie în care bunicii mei erau în confruntare pe vremurile sovietice cu miliția în apărarea bisericii și ei au sădit probabil în mine acest sâmbure. Am fost prins de nevoia de a trăi într-un anumit context al bisericii și am început acest efort. Tot la acea vreme, fiind pasionat de istorie, am scris prima mea carte despre istoria bisericilor din Basarabia, apoi făceam în cadrul asociației diverse activități în calitate de voluntari, ca să ajungem încet la instituționalizarea acestora. 

Pe acele vremuri, Mitropolia Basarabiei era nerecunoscută de stat, a trebuit o perioadă să funcționăm ca o structură laică, iar apoi biserica a împroprietărit asociația, aceasta devenind structură oficială a bisericii”.

Dacă ați donat cel puțin o dată produse pentru Campania de Paști „Masa Bucuriei”, să știți că ați contribuit la cel mai mare proiect național de ajutorare a persoanelor în etate, aflate în situații complicate de viață și pentru care o masă caldă este un lux. Campania este realizată de orgamnizația „Diaconia”, care din anul 2017 a reușit să mobilizeze mii de voluntari, să colecteze sute de tone de produse alimentare care ulterior au fost transformate în prânzuri pentru vârstinici. 

Alte două proiecte însemnabile ale organizației pe care o conduce Igor Belei sunt „Banca de haine” și „Banca de alimente”. Inițiativele acestora constau în colectarea de bunuri și de produse care sunt distribuite ulterior persoanelor nevoiașe. În cazul inițiativei „Banca de haine” în Chișinău au fost instalate trei boxe unde sunt colectate haine și încălțăminte în stare bună, care nu mai sunt utile proprietarilor, dar care sunt atât de necesare persoanelor cu venituri mici care nu-și pot permite să le cumpere. 

În cazul proiectului „Banca de alimente” scopul e de a preveni risipa de produse alimentare și, totodată, de a le distribui persoanelor care trăiesc la limita existenței și care au nevoie de ele. Este vorba despre produse scoase din circuitul comercial, fie că au ambalajul deteriorat, fie că sunt aproape de perioada de expirare a termenului de valabilitate. Un obiectiv al organizației este de a promova schibarea legislației naționale în această privință, pentru a reduce semnificativ cantitatea de produse alimentare care ajung să fie aruncate.

„Noi avem atâtea produse, încât serviciile sociale nu au capacitatea să le proceseze. Sute și mii de tone de alimente se aruncă și noi avem copii care ling farfuria seara. Schimbarea cadrului normativ pe care noi o promovăm va presupune o evidență a stock-urilor. Va presupune ca produsele cu risc de scadență să fie lăsate în consumul uman. În esență, este vorba de schimbarea unor procese de evidență pe care agenții economici să le implementeze. Desigur că sunt necesare și anumite măsuri fiscale stimulative, care vor motiva agenții economici să doneze aceste produse, decât să le arunce la gunoi. Totodată, e necesar să se lucreze și pe partea de siguranță a alimentelor. Este un cadru normativ complex, dar nu e ceva imposibil de realizat. Mai mult, e un lucru absolut necesar, care se implementează cu succes în multe țări”.

„Diaconia” oferă sprijin semnificativ și mamelor cu copii mici, aflate temporar în dificultate. Ajutorul acordat acestor beneficiare pornește de la servicii de consultanță, asistență psihologică sau juridică, până la servicii de plasament a femeilor însărcinate sau mame cu copii mici, care din anumite motive sociale sau de familie nu au parte de susținere din partea celor apropiați în această perioadă. 

„Odată, la Centrul Maternal am primit o fată dintr-un sat, pe care mama o alungase de acasă, fiind însărcinată în luna a 8-a, pentru că spunea că a făcut-o de rușine. Ea se certase cu tatăl copilului și a găsit-o o vecină în fân. Se întâmpla în luna decembrie. Fata a născut în noaptea de Anul Nou primul copil din an și a ajuns a doua zi să fie arătată la toate televiziunile. Tatăl copilului a văzut noutatea la televizor și în februarie istoria s-a finalizat cu nuntă. 

Din păcate, sunt foarte multe astfel de situații dramatice și, cu părere de rău, nu reușim să-i ajutăm pe toți, dar fiecare caz care se termină fericit ne motivează să mergem mai departe”.

Activitățile organizației „Diaconia” ajung în peste 80 de comunități, la oameni care se află în situații vulnerabile, care au nevoie de ajutor, suport, îndrumare. Totuși, beneficiari ai organizației sunt nu doar persoanele care primesc, dar îndeosebi, persoanele care dăruie. 

„Sunt unii oameni care nu mai pot face nimic pentru viața lor, cum sunt bătrânii sau persoanele cu anumite nevoi, care nu pot face un efort pentru ca să-și schimbe situația.  Pe de altă parte sunt oamenii care fac donații, care vin să împartă mâncare. Pentru mine aceste persoane sunt obiectul schimbării. Este valoros și faptul că noi ne străduim să le oferim o supă caldă oamenilor care nu și-o pot permite, dar e cu atât mai valoros după mine și acel tânăr care vine să dea o mână de ajutor, care vede cum miroase sărăcia, înțelege nevoia omului și își schimbă atitudinea față de anumite lucruri importante în viață. Pentru mine acești oameni sunt adevărații beneficiari ai asociației noastre”.

„În același timp, mai sunt oamenii care pot și trebuie să-și schimbe atitudinea. Eu sunt tare supărat pe situațiile în care oamenii cred: „Eu sunt sărac și sunteți obligați să mă ajutați!”. Nu, nimeni nu are nicio obligație. Mă supără atitudinile obraznice, pentru că omul nu vrea să depună efort să iasă din starea lui, se complace în starea lui și e o formă de existență. Tu nu poți să fii un receptor pasiv la bunăstare. Trebuie să dai ceva în schimb, să-l ajuți pe un vecin, să dai cu mătura la tine în casă, trebuie să faci ceva ca să schimbi situația”.

Igor Belei este convins că cel mai important lucru în drumul spre a deveni agent al schimbării este de a fi gata să te dăruiești necondiționat. „E important să înțelegem că schimbarea pe care ne-o dorim trebuie să fie coerentă, să nu facem ceva împotriva cuiva, dar să facem schimbări împreună, spre binele tuturor. Eu le spun colegilor mei mai tineri, voluntari: monumente colectivităților nu se pun, se pun indivizilor, pentru asta trebuie să te manifești personal, dar, totodată, niciun individ nu a a ajuns pe piedestal pentru că a fost de unul singur. Dacă vrei să reușești ceva, trebuie să fii în dispoziția celorlalți. Trebuie să visezi și să faci ceea ce-ți place. Dacă nu-ți place ceea ce faci, schimbă-ți jobul, fii bun în ceea ce faci și devino un exemplu!”.

LID Moldova este o organizație independentă, non-profit, înființată în anul 2019, de către un grup de tineri profesioniști, lideri de opinie și specialiști în domeniile lor de activitate.

Champions of Change 2021 este un proiect implementat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.

Realitatea Live

17 Aug. 2025, 12:52
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2025, 12:52 // Slider //  Ursu Victor

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII