Termoelectrica: tariful pentru energia termică livrată consumatorilor ar urma să crească până la 1772 lei/Gcal

Termoelectrica SA a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică ajustarea extraordinară a prețului pentru energia electrică produsă și a tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor de către Termoelectrica SA cu aplicarea din 01 noiembrie 2021. Astfel, tariful pentru energia termică livrată consumatorilor ar urma să crească cu 650 lei/Gcal, până la 1772 lei/Gcal (fără TVA).

Necesitatea ajustării extraordinare este influențată de majorarea prețurilor la gazele naturale procurate cu cca 115,3 % (de la 4018 lei/1000 m³fără TVA conform structurii prețului/tarifului în vigoare, aprobate prin Hotărârea CA ANRE nr. 60/2020 din 10.03.2020 Privind prețul la energia electrică produsă și tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către S.A. „Termoelectrica” la 8650,2 lei/1000 m³ fără TVA).

Actualmente, Termoelectrica SA aplică din martie 2020 prețul la energia electrică produsă de 116 bani/kWh (fără TVA) și tariful pentru energia termică – de 1122 lei/Gcal (fără TVA), fiind inclus în structura tarifelor prețul de procurare a gazelor naturale de 4018 lei/1000m³.

Conform estimărilor Termoelectrica SA, prețul pentru energia electrică produsă ar urma să crească cu 121 bani/kWh, până la 237 bani/kWh (fără TVA), iar tariful pentru energia termică livrată consumatorilor ar urma să crească cu 650 lei/Gcal, până la 1772 lei/Gcal (fără TVA).

Ajustarea tarifelor în regim de urgență are drept scop neadmiterea acumulării datoriilor și intrarea în incapacitate de plată din cauza neacoperirii consumului de gaze naturale din structura tarifelor în vigoare, deoarece Termoelectrica SA procură cca 32,7 la sută din tot volumul de gaze naturale furnizate de S.A. Moldovagaz.

#tarif #energie termica #pret #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.