În Europa de Est, inflaţia şi deprecierea monedelor merg mână în mână. Unii au de câștigat, alții de pierdut

Furtuna stârnită de pandemie şi de dolarul surprinzător de puternic pe pieţele emergente a înghiţit şi monedele est-europene, împingându-le în ultimele zile atât de rapid în jos. Deprecierea monetară aduce beneficii unora, în timp ce alții au doar de pierdut.

În contextul în care, monedele est-europene precum forintul și zlotul se depreciază, oamenii de rând sunt nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare pentru facturi și cheltuielile zilnice. În același timp, deprecierea monedelor naţionale faţă de euro şi dolar îi ajută pe exportatorii est-europeni, de asemenea îi descurajează pe turişti să plece în ţări precum cele care folosesc euro, deoarece produsele şi serviciile de acolo au devenit brusc mai scumpe pentru ei.

Un turist rămas în ţară înseamnă mai mulţi bani în circulaţie în economie şi la bugetul de stat. Băncile centrale pot face profit frumos când moneda naţională se depreciază convertindu-şi rezervele de valută în acea monedă.

Însă tendinţa monedelor est-europene de a se deprecia rapid când lumea sau o regiune este lovită de furtuni economice sau geopolitice arată că economiile sunt departe de a se fi dezvoltat până la maturizare.

În Polonia, euro n-a fost niciodată în ultimii 12 ani mai scump ca acum. Premierul Mateusz Morawiecki a încercat să stopeze căderea zlotului anunţând o posibilă intervenţie pentru stabilizarea monedei. A promis că „vom face tot ce este posibil în comunicare şi prin acţiune pentru ca zlotul să fie mai puternic“.

Comentariile au avut efectul dorit, dar doar pentru scurt timp. Guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a explicat că zlotul se depreciază din cauza dolarului prea puternic şi nu din cauza slăbiciunilor din economie pentru că acestea nu prea există. Economia poloneză este puternică.

În schimb, deprecierea are legătură cu inflaţia. Unii speculează că inflaţia ar putea atinge 8% până la finalul anului. Analiştii cred că economia poloneză a intrat într-un „cerc vicios“ în care creşterile de productivitate sunt depăşite de majorările salariale, care sunt rezultatul penuriilor de forţă de muncă. Această situaţie creează o inflaţie pe termen mediu cu efecte posibil periculoase asupra portofelelor consumatorilor.

Majorările salariale sunt amplificate de creşterea salariului minim, un punct central al politicilor PiS. Pe 1 ianuarie, salariul minim va creşte cu 7%, la echivalentul a 640 de euro.

Zlotul slab creează un boom al exporturilor, mai ales al celor către Germania, arată Deutsche Welle. Producătorii polonezi, care ţintesc mai ales piaţa germană, sunt în competiţie acerbă cu firmele asiatice. Zlotul slab le aduce un avantaj competitiv de preţ, mai ales că foţa de munca nu mai este aşa de ieftină.

Polonezii care exportă îşi cumpără materiile prime în euro, dar plătesc salariile în zloţi. Produsele sunt vândute din nou în euro în ţări străine, şi de aici rezultă un profit bun. Exporturile au explodat. În prima jumătate a anului, acestea au atins 71 de miliarde euro.

În Ungaria, banca centrală, care în vară a dat startul creşterilor de dobânzi în UE, a majorat de două ori într-o săptămână una din dobânzile principale de politică monetară, pe cea la depozitele de o săptămână, spre surprinderea pieţelor. Indicatorul a ajuns ieri la aproape 3%. Dobânda de bază este de 2,1%. Banca s-a angajat să înăsprească politica monetră până când pericolele inflaţioniste dispar.

Cu toate acestea, forintul se duce, mai lent sau mai repede, în jos şi se îndreaptă spre un temut prag psihologic de 400 de forinţi pentru un euro, scrie Hungary Today. Săptămâna aceasta, moneda a stabilit mai multe minime istorice. Pe lângă factorii specifici regiunii şi unui guvern în conflict cu Comisia Europeană, analiştii atribuie tendinţa de depreciere şi politicilor contradictorii privind cursul de schimb.

În perioada de tranziţie, când inflaţia atingea şi 10%, era dorit un forint puternic pentru că astfel era crescută valoarea veniturilor şi a economiilor populaţiei. Premierul Viktor Orban a condus guvernul o bună parte din acea perioadă. Conducerea băncii centrale a urmat această linie, având în vedere şi adoptarea euro cât mai curând posibil.

#moneda nationala #depreciere #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.