Ștefan Vodă, Cel mai bun Incubator de Afaceri al anului 2021! Rata de incubare a companiilor este de circa 100%

Cel mai bun Incubator de Afaceri (IA) al anului 2021 a fost desemnat cel din raionul Ștefan Vodă. Instituția a înregistrat cele mai mari performanțe în activitatea din acest an, iar rata de incubare a companiilor este de circa 100%. În cadrul unei ședințe, organizate astăzi, 22 decembrie, au fost făcute totalurile activității celor 11 Incubatoare pentru acest an, fiind puse în discuție noi obiective și planuri de viitor. La întrunire au participat reprezentanții Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor mici și Mijlocii (ODIMM), Rețelei Incubatoarelor din Moldova (RIAM) și administratorii Incubatoarelor de Afaceri.

Concursul „Incubatorul de Afaceri al anului” este la a VII-a ediție, fiind inițiat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri din Republica Moldova. Concursul are drept scop promovarea reușitelor și bunelor practici înregistrate de Incubatoarele de afaceri, stimularea activității acestora și, nemijlocit, crearea de noi oportunități de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii în regiuni.

În cadrul Incubatorului de Afaceri (IA) își desfășoară activitatea 25 de afaceri, dintre care 11 sunt start-up-uri. 14 întreprinderi sunt administrate de tineri, iar 7 – de femei. În cadrul companiilor incubate în IA Ștefan Vodă au fost create 48 locuri de muncă. Cifra de afaceri a celor 25 de companii incubate se cifrează la peste 19 milioane lei.

„Pe parcursul acestui an, în cadrul IA Ștefan Vodă au fost oferite circa 450 de consultații antreprenorilor și potențialilor întreprinzători. Pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale, promovării și accelerării dezvoltării afacerilor în rândul tinerilor, a fost accesat 1 proiect care are ca scop organizarea evenimentelor de mentorat și coaching, amenajarea unui co-working space pentru tinerii antreprenori și susținerea cu granturi a 10 tineri pentru dezvoltarea unei idei de afacere. Totodată, au fost organizate 41 de sesiuni de instruire și informare”, a spus Adelina Barbăneagră, managerul Incubatorului din Ștefan Vodă.

De asemenea, a fost premiat și managerul Incubatorului din Călărași, Victor Ambrosi, căruia i-a fost înmânată o Diplomă pentru menținerea rezultatelor remarcabile.

Prezent la eveniment, directorul interimar ODIMM, Dumitru Pîntea a reafirmat angajamentul statului privind susținerea și consolidarea incubatoarelor de afaceri în calitate de promotori ai dezvoltării economice în regiuni.

„Incubatoarele de afaceri au un rol important în consolidarea și fortificarea capacităților ÎMM în zonele rurale. Vom susține în continuare aceste entități pentru crearea și dezvoltarea unei rețele practice și lucrative a ODIMM-ului în teritoriu”, a menționat Dumitru Pîntea.

La ora actuală, în cele unsprezece Incubatoare de Afaceri, membre ale RIAM, își desfășoară activitatea circa 263 de companii rezidente, dintre care 157 sunt start-up-uri, 143 sunt gestionate de tineri și 122 de companii sunt administrate de femei. Per total au fost create 830 locuri de muncă, dintre care 372 pentru femei și 330 pentru tineri.

Reţeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova a fost creată în anul 2013 de către ODIMM cu suportul Uniunii Europene. Membrii RIAM sunt Incubatoarele de Afaceri: Ștefan-Vodă, Dubăsari, Leova, Ceadâr-Lunga, Rezina, Nisporeni, Sângerei, Soroca, Cimișlia, Cahul și Călărași.

#incubator de afaceri #odimm #cel mai bun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.