Blugii Levi's: Cum a ajuns brandul să cucerească o lume întreagă. La un moment dat au fost la un pas de faliment

Marca de îmbrăcăminte, care acum este considerată mega-celebră și este asociată cu tineretul și generația milenială, a fost în pragul falimentului nu cu mult timp în urmă și a fost considerată demodată. Dar cum au reușit să-și schimbe imaginea datorită puterii Internetului?

Istoria Levi’s

Marca de îmbrăcăminte Levi’s a fost creată de imigrantul evreu de origine germană, Levi Strauss, care a venit în Statele Unite și s-a stabilit în San Francisco în anul 1853. Încă de la început, a dorit să deschidă o altă filială a galanteriei întemeiate de frații săi la New York. Datorită muncii grele și a flerului pentru afaceri, Levi a transformat în 20 de ani magazinul mic într-o companie înfloritoare. Galanteria sa a fost adesea vizitată de Jacob Davis, un croitor cu care a încheiat mai târziu un parteneriat.

Unul dintre primele modele ale celor doi domni au fost niște pantalonii solizi care aveau nituri metalice în cele mai vulnerabile locuri pentru a preveni ruperea. În anul 1873, acești domni au primit pentru acest produs un brevet de la US Patent Office. Această dată este considerată momentul oficial al creării blugilor în forma pe care o cunoaștem astăzi. Pentru producția de pantaloni, Levi Strauss & Co au folosit material de înaltă calitate care a fost furnizat de Amoskeag Mill, o companie cunoscută pentru fabricarea de țesături extrem de solide. Pantalonii Levi’s s-au dovedit a fi un produs foarte durabil, cumpărat din ce în ce mai des de oameni care lucrau în condiții dificile. O dovadă a calității acestora este faptul că primii blugi de lucru ai mărcii au fost denumiți „Waist overalls”.

La un pas de eșec

În 1997, lumea nu știa ce înseamnă cumpărăturile online. Jeff Bezos nu era încă cel mai bogat om din lume, iar Amazon.com a fost ignorat cu grijă, necrezând în viitorul acestui site. Majoritatea celor mai mari retaileri au adoptat o atitudine de așteptare, neîndrăznind să intre în acest „spațiu virtual”.

În acest timp, vânzările LS&Co erau în scădere de câțiva ani, iar mass-media a reproșat mărcii că și-a pierdut influența în rândul tinerilor consumatori. Compania a făcut un pas neașteptat – a decis să folosească internetul pentru a reveni pe piața de tineret .

Ei au abordat agenția Ketchum pentru a dezvolta o strategie inovatoare. Studenții care nu pot trăi fără internet au fost aleși ca fiind public țintă. Agenția de PR a aflat curând că chiar și atunci – la începutul erei Internetului, acest public țintă nu și-a părăsit ecranele computerelor ore în șir.

Ketchum a decis să invite trei studenți să încerce să cumpere online tot ce au nevoie pentru un semestru întreg. Lista includea mâncare, haine, articole de toaletă – într-un cuvânt, absolut totul.

Atunci mass-media mai avea întrebări, este posibil să supraviețuiești cu adevărat cumpărând pe internet?

Chiar și selecția studenților a atras sute de înscrieri într-o săptămână, creând zgomotul de care avea nevoie magazinul online în curs de dezvoltare, iar în faza de implementare, cifrele au fost uimitoare:

Traficul site-ului Levi.com a crescut de la 3.000 de persoane pe zi la 130.000 de persoane pe zi după experiment.
– În timpul experimentului Levi’s Semester Online, peste 20.400 de vizitatori s-au conectat la Levi.com pentru a viziona emisiunile săptămânale.
— Entuziasmul față de experimentul de pe internet a fost numeros: CNN, USA Today, New York Times și mulți alții au scris recenzii pozitive ale campaniei.

Ce pot învăța antreprenorii din această poveste?

Uneori merită să-ți asumi un risc, să încerci ceva nou. Dacă nu ar fi strategia fabuloasă pe care au ales-o Ketchum și LS&Co, cine știe dacă blugii cu etichetă roșie ar fi devenit atât de iconici pentru tineretul anilor 2000?

#blugi #Levi's #magazin online #esec #antreprenori #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.