Blugii Levi’s: Cum a ajuns brandul să cucerească o lume întreagă. La un moment dat au fost la un pas de faliment

26 Ian. 2022, 10:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
26 Ian. 2022, 10:15 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Marca de îmbrăcăminte, care acum este considerată mega-celebră și este asociată cu tineretul și generația milenială, a fost în pragul falimentului nu cu mult timp în urmă și a fost considerată demodată. Dar cum au reușit să-și schimbe imaginea datorită puterii Internetului?

Istoria Levi’s

Marca de îmbrăcăminte Levi’s a fost creată de imigrantul evreu de origine germană, Levi Strauss, care a venit în Statele Unite și s-a stabilit în San Francisco în anul 1853. Încă de la început, a dorit să deschidă o altă filială a galanteriei întemeiate de frații săi la New York. Datorită muncii grele și a flerului pentru afaceri, Levi a transformat în 20 de ani magazinul mic într-o companie înfloritoare. Galanteria sa a fost adesea vizitată de Jacob Davis, un croitor cu care a încheiat mai târziu un parteneriat.

Unul dintre primele modele ale celor doi domni au fost niște pantalonii solizi care aveau nituri metalice în cele mai vulnerabile locuri pentru a preveni ruperea. În anul 1873, acești domni au primit pentru acest produs un brevet de la US Patent Office. Această dată este considerată momentul oficial al creării blugilor în forma pe care o cunoaștem astăzi. Pentru producția de pantaloni, Levi Strauss & Co au folosit material de înaltă calitate care a fost furnizat de Amoskeag Mill, o companie cunoscută pentru fabricarea de țesături extrem de solide. Pantalonii Levi’s s-au dovedit a fi un produs foarte durabil, cumpărat din ce în ce mai des de oameni care lucrau în condiții dificile. O dovadă a calității acestora este faptul că primii blugi de lucru ai mărcii au fost denumiți „Waist overalls”.

La un pas de eșec

În 1997, lumea nu știa ce înseamnă cumpărăturile online. Jeff Bezos nu era încă cel mai bogat om din lume, iar Amazon.com a fost ignorat cu grijă, necrezând în viitorul acestui site. Majoritatea celor mai mari retaileri au adoptat o atitudine de așteptare, neîndrăznind să intre în acest „spațiu virtual”.

În acest timp, vânzările LS&Co erau în scădere de câțiva ani, iar mass-media a reproșat mărcii că și-a pierdut influența în rândul tinerilor consumatori. Compania a făcut un pas neașteptat – a decis să folosească internetul pentru a reveni pe piața de tineret .

Ei au abordat agenția Ketchum pentru a dezvolta o strategie inovatoare. Studenții care nu pot trăi fără internet au fost aleși ca fiind public țintă. Agenția de PR a aflat curând că chiar și atunci – la începutul erei Internetului, acest public țintă nu și-a părăsit ecranele computerelor ore în șir.

Ketchum a decis să invite trei studenți să încerce să cumpere online tot ce au nevoie pentru un semestru întreg. Lista includea mâncare, haine, articole de toaletă – într-un cuvânt, absolut totul.

Atunci mass-media mai avea întrebări, este posibil să supraviețuiești cu adevărat cumpărând pe internet?

Chiar și selecția studenților a atras sute de înscrieri într-o săptămână, creând zgomotul de care avea nevoie magazinul online în curs de dezvoltare, iar în faza de implementare, cifrele au fost uimitoare:

Traficul site-ului Levi.com a crescut de la 3.000 de persoane pe zi la 130.000 de persoane pe zi după experiment.
– În timpul experimentului Levi’s Semester Online, peste 20.400 de vizitatori s-au conectat la Levi.com pentru a viziona emisiunile săptămânale.
— Entuziasmul față de experimentul de pe internet a fost numeros: CNN, USA Today, New York Times și mulți alții au scris recenzii pozitive ale campaniei.

Ce pot învăța antreprenorii din această poveste?

Uneori merită să-ți asumi un risc, să încerci ceva nou. Dacă nu ar fi strategia fabuloasă pe care au ales-o Ketchum și LS&Co, cine știe dacă blugii cu etichetă roșie ar fi devenit atât de iconici pentru tineretul anilor 2000?

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!