Preşedintele kazah îi mulţumeşte lui Putin ”pentru ajutorul inestimabil". Peste 200 de persoane au fost ucise

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a reiterat joi susţinerea faţă de omologul său kazah Kasîm-Jomart Tokaev, cu prilejul primei lor întâlniri după revoltele sângeroase care au zguduit Kazahstanul la începutul lui ianuarie, relatează Agerpres, care citează AFP.

Peste 200 de persoane au fost ucise în aceste tulburări provocate iniţial de o creştere a preţului la carburant şi care au dat naştere la jafuri şi înfruntări armate. Rusia a trimis o forţă militară la faţa locului.

Kasîm-Jomart Tokaev „a făcut totul pentru normalizarea situaţiei”, a spus Putin în cadrul unei conferinţe de presă comune de la Moscova, la finalul primei lor întâlniri în persoană de la încheierea crizei.

„Rusia va face totul pentru a-l susţine pe preşedintele Kazahstanului”, a adăugat el.
Tokaev a salutat la rândul său „ajutorul inestimabil al Moscovei pentru respingerea unui atac fără precedent”, autorităţile din Kazahstan afirmând, fără a furniza probe, că ţara a fost victima unor grupuri de „bandiţi” şi de „terorişti” formaţi în străinătate.
„Rusia joacă un rol extrem de important pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea noastră”, a maia subliniat Kasîm-Jomart Tokaev.

Această susţinere a Moscovei intervine în contextul în care preşedintele kazah a început un proces vizând reducerea influenţei predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, care a condus ţara timp de 30 de ani.

Furia manifestanţilor în timpul revoltelor s-a îndreptat în special împotriva lui Nazarbaev care, deşi a renunţat la putere în 2019, dispune încă de o influenţă politică considerabilă.

După declanşarea acestor tulburări, Tokaev a preluat locul lui Nazarbaev în fruntea puternicului Consiliu de securitate naţională şi a partidului la putere Nur Otan şi i-a înlăturat pe apropiaţi ai predecesorului său din importante posturi cu responsabilităţi.
Luni, el a aprobat amendamente care îi reduc puterile lui Nazarbaev şi i-a retras prerogativele de coordonare a iniţiativelor în materie de politică internă şi externă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în ianuarie că Vladimir Putin întreţine bune relaţii atât cu Tokaev, cât şi cu Nazarbaev, şi că tranziţia în curs este o „afacere internă” a Kazahstanului.

#represalii #Kazahastan #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.