Să-i mulțumim lui Putin! Sturza: România garantează SECURITATEA Moldovei. Dosarul a coborât de la Cotroceni în popor

14 Feb. 2022, 12:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Feb. 2022, 12:20 // Actual //  bani.md

Într-o postare pe Facebook, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza recunoaște că ședința comună de guverne România – Republica Moldova, dar și a comisiilor juridice a senatului și a parlamentului de la Chișinău a lăsat o impresie „artistică” bună. „Deși conținutul în mare a fost o reiterare a deciziilor luate anterior la nivel de președinți, e util să avem și astfel de evenimente – cu puțin fast, mult PR și voie bună. Și podul de la Iași-Ungheni, și fondul de o sută de milioane de euro, și recunoașterea unei părți din diplome, burse – toate acestea merită să fi privite cu recunoștință”.

Ca observator atent al relațiilor dintre cele două țări de la origini, pot să constat că astăzi declarațiile nu au doar formă, dar și conținut. Iar „dosarul” Moldovei a coborât de la Cotroceni în popor – parlament, guvern, primării. Un lucru m-a mirat un pic, foarte puțini au sesizat o declarație capitală a prim-ministrului Ciucă. Declarație pe care eu o aștept de mult timp. România garantează SECURITATEA Republicii Moldova, inclusiv cea energetică.  Cunoscându-l puțin pe generalul Ciucă din interacțiunile în cadrul Institutului ASPEN pe teme de securitate, pot să vă spun că este un om rațional, echilibrat și nu face declarații de dragul declarațiilor. Orice cuvânt spus în spațiul public e bine gândit și verificat”, a punctat omul de afaceri.

În opinia lui Sturza, în condițiile și provocările actuale de securitate din regiune, Ucraina, Transnistria, moldovenii pot să fie puțin mai liniștiți – România a deschis umbrela securității. Acum, lucrurile depind în mare măsură de moldoveni, cât de serioși vor fi ei în implementarea deciziilor și politicilor discutate și agreate cu România și Uniunea Europeană.

Dar…Trebuie să fim mult mai ambițioși! Politic și strategic a venit timpul să acceptăm existența a două state românești cu un trecut comun istoric și cultural, state care pot să se reîntâlnească la un moment dat. E nevoie de un plan ambițios de armonizare a celor doua state – legislație, economie, infrastructură, sistem financiar, logistică, sisteme energetice, știință, cultură. Ar fi un proces firesc de ajustare în final la standardele UE și extinderea spațiului comun cu o piață și forță de muncă de circa 3 milioane de oameni. Nu e de neglijat! România + Republica Moldova intră în zece economii europene. Un eventual plan de ajustare trebuie finanțat. Iarăși trebuie să fim ambițioși. Există resurse interne, dar și ajutoare externe ale Moldovei. România ar putea să vină cu o alocare anuală raportată la PIB de 1,5-2%. Adică, 400-500 de milioane de euro”, a explicat fostul premier.

Sturza spune că ajutorul de care ar avea Republica Moldova pare mult, dar este perfect fezabil pentru România, care doar de la UE în următorii 5 ani va primi 50 de miliarde de euro.

Ar fi bine să-i mulțumim lui Putin. Prin politica sa agresivă nu mai lasă nici o șansă de manevră pentru țări ca Republica Moldova. E timpul să fim ambițioși și să acceptăm umbrela deschisă de România”, a conchis omul de afaceri.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.