Turcia se adâncește tot mai mult în criză. Ce s-a întâmplat de această dată

15 Feb. 2022, 09:32
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Feb. 2022, 09:32 // Actual //  MD Bani

Agenția de rating Fitch a tăiat și mai mult din calificativul acordat acestei țări, care se afla oricum în categoria „junk”, nerecomandată pentru investiții. Decizia a fost justificată prin vulnerabilitatea țării în fața inflației ridicate, potrivit Bloomberg.

Fitch a coborât ratingul suveran al Turciei la nivelul „B +”, de la „BB -„, adică cu patru trepte sub nivelul recomandat pentru investiții. Practic, agenția de evaluare financiară a retrogradat calificativul Turciei într-o zonă inferioară a categoriei „junk”. În plus, perspectiva asociată ratingului este una „negativă”, ceea ce înseamnă că o nouă retrogradare este posibilă în perioada următoare.

În urma acestei decizii, ratingul de ţară al Turciei este la egalitate cu cel al Egiptului şi Bahreinului. 

Analiștii agenției arată că ratingul Turciei reflectă o credibilitate și previzibilitate politică reduse, o slabă lichiditate externă în raport cu nevoile financiare ridicate și dolarizarea economiei, precum și riscuri geopolitice.

Inflație galopantă

În plus, ei mai spun că decizia Băncii Centrale de a reduce dobânda-cheie, în condițiile unei creșteri rapide a prețurilor, ar putea putea face ca inflația să se stabilizeze la un nivel ridicat. Fitch se aşteaptă ca inflaţia în Turcia să ajungă la 38 la sută la sfârșitul lui 2022, iar pe parcursul acestui an rata medie a inflaţiei să fie de 41 la sută, aceasta fiind a doua cea mai ridicată inflaţie înregistrată de toate statele cărora Fitch le acordă un rating suveran.

Inflația a fost alimentată de politica neconvențională a președintelui Erdogan de a reduce dobânzile, în ciuda unei inflații ridicate, ce a dus și la prăbușirea monedei naționaleLira turcească a pierdut 44 la sută din valoare în condițiile în care banca centrală a redus dobânda-cheie cu cinci puncte procentuale din luna septembrie.

Ca răspuns la evoluțiile de pe piața valutară, guvernul a majorat o serie de prețuri administrate, inclusiv cele la gaze, electricitate, taxe rutiere și tarife de transport, ceea ce a sporit presiunea inflaționistă. În plus, salariul minim a fost majorat cu 50 la sută.

TVA redus la 1 la sută pentru alimente

Însă ministrul Finanțelor de la Ankara, recent schimbat de Erdogan, consideră că singura problemă a economiei turcești este inflația. Iar pentru a ține prețurile în frâu, autoritățile au anunțat la sfârșitul săptămânii trecute reducerea TVA de la 8 la 1% pentru alimentele de primă necesitate.

Creșterea prețurilor de consum a atins aproape 49 la sută în ianuarie, în ritm anual, una dintre cele mai mari de când partidul președintelui Recep Erdogan a ajuns la putere, în 2002.

Inflația a devenit principalul subiect de discuție în Turcia, cu 16 luni înainte de următoarele alegeri prezidențiale. Opoziția și unii economiști acuză Institutul Național de Statistică, al cărui director a fost demis recent de șeful statului, că subestimează cu peste jumătate fenomenul inflației.

24 Aug. 2026, 15:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Aug. 2026, 15:24 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.