Sunt de acord să fie spionați doar ca să nu fie dați afară. Ce impune o companie angajaților

Pentru a spori eficiența, Amazon utilizează senzorii digitali pentru a monitoriza și controla activitatea lucrătorilor.

După ce a instalat camerele de supraveghere care funcționează prin inteligență artificială în camionetele sale de livrare la începutul acestui an, compania își avertizează angajații: să fie de acord să fie supravegheați de inteligența artificială sau își pierd locul de muncă.

Potrivit Vice, livratorii Amazon din SUA vor trebui să semneze un „consimțământ biometric” pentru a continua să lucreze pentru gigantul retailerului. Exact ce informații sunt colectate pare să varieze în funcție de ce echipament de supraveghere a fost instalat într-o anumită autoutilitară, dar politica de confidențialitate Amazon acoperă o gamă largă de date.

Cu ajutorul camerelor de vedere vor fi colectate fotografii utilizate pentru a-și verifica identitatea, locația și mișcările vehiculului (inclusiv „kilometri parcurși, viteză, accelerație, frânare, viraje, distanță). De asemenea, aici intră și „potențiale încălcări ale traficului” (cum ar fi excesul de viteză, șoferii nu opresc la semnele de stop și nepurtarea centurii de siguranță), dar și „comportamentul potențial riscant al conducătorului auto, cum ar fi conducerea distrasă sau ațipireala volan”, scrie Play Tech.

În februarie, Amazon a anunțat că va începe instalarea camerelor AI, construite de firma de tehnologie Netradyne, în camionetele sale de livrare. Aceste camere înregistrează „100% din timp” și ar trebui să identifice comportamentul periculos, cum ar fi dacă un șofer căscă sau își verifică telefonul. Sistemele pot oferi apoi feedback în timp real, spunându-i șoferului să facă o pauză sau să stea cu ochii la drum.

Acest sistem de supraveghere nu este, însă, pe placul tuturor șoferilor. Un șofer care a vorbit cu Fundația Thomson Reuters la începutul acestei luni a spus că aceste camere reprezintă o „încălcarea vieții private”. Unii șoferi au refuzat să completeze formularele.

Compania a brevetat brățări care urmăresc chiar și mâinile lucrătorilor în timp real, folosind feedback haptic pentru a-i împinge atunci când ajung la un articol incorect. Și recent și-a extins utilizarea tehnicilor de „gamificare” care îi ajută pe lucrători să facă eforturi din ce în ce mai mari în schimbul unor recompense digitale.

#amazon #inteligenta artificiala #supraveghere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.