Neînţelegeri la summitul UE. Premierul Luxemburgului spune că nu vrea eforturi suplimentare pentru ajutarea Ucrainei

24 Mart. 2022, 18:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mart. 2022, 18:54 // Actual //  bani.md

Premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, a afirmat joi după-amiază, la summitul Consiliului European, că Uniunea Europeană a făcut deja destul pentru Ucraina, părând să respingă cererile preşedintelui Volodimir Zelenski privind asistenţă suplimentară.
„Eu cred că deja am făcut mult. Am dat Ucrainei armament, ceva ce nu mai făcusem până acum”, a declarat Xavier Bettel, potrivit site-ului Politico.eu, la începerea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, la care este invitat şi preşedintele SUA, Joseph Biden.

Xavier Bettel a respins şi impunerea de noi sancţiuni Rusiei atât timp cât Moscova nu trece la noi agresiuni. „Dacă vrem să impunem noi sancţiuni, trebuie să fie o recaţie la ceva anume. Deocamdată, situaţia nu este bună, dar cred totuşi că trebuie să avem o evoluţie”, a argumentat premierul Luxemburgului.

Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut joi ca Ucraina să devină membră a Uniunii Europene. „Noi nu luptăm doar pentru cetăţenii Ucrainei, ci şi pentru securitatea Europei şi am demonstrat că merităm să fim membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Este momentul să mergem înainte cu această decizie şi sunt convins că ne veţi susţine cu acest lucru”, a declarat Volodimir Zelenski, potrivit agenţiei Reuters, în discursul rostit joi prin videoconferinţă în Parlamentul Suediei.

Consiliul UE a cerut recent Comisiei Europene să emită un aviz privind cererea Ucrainei de a deveni candidat pentru eventuala admitere în Uniunea Europeană. Însă liderii UE au semnalat că nu există o procedură rapidă pentru admiterea vreunui stat, astfel că Ucraina va trebui să parcurgă procesul negocierilor şi să realizeze criteriile de aderare.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.