Vladimir Putin răbufneşte: Occidentul aplică Rusiei fenomenul „cancel culture”, exact ca naziştii acum 90 de ani

25 Mart. 2022, 17:36
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Mart. 2022, 17:36 // Actual //  MD Bani

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat, vineri, ţările occidentale că vor să anuleze cultura rusă, printr-o campanie de boicotare a personalităţilor şi evenimentelor culturale ruse, comparând actuala situaţie cu acţiunile Germaniei naziste, acum aproape 90 de ani.

Preşedinţia Rusiei a decernat vineri Premiile pentru Literatură şi Artă la categoria tineret, iar Vladimir Putin a participat la eveniment.

„Este suficient să menţionez fenomenul denumit „cultura anulării”. Este vorba despre stigmatizare publică, acţiuni de boicot, reducerea totală la tăcere, ştergerea faptelor, cărţilor, numelor personalităţilor istorice, ale scriitorilor, oamenilor care nu se încadrează în modelul modern absurd. Încearcă să şteargă istoria de o mie de ani a unei naţiuni, a poporului nostru”, a afirmat Vladimir Putin, citat de agenţia de presă Interfax. „Ultima dată, naziştii din Germania, acum aproape 90 de ani, au efectuat o astfel de campanie de distrugere a unei culturi indezirabile. Ne amintim bine de imaginile cărţilor arse în locuri publice”, a subliniat preşedintele Rusiei, conform cotidianului Le Figaro.

Vladimir Putin a denunţat anularea în numeroase state occidentale a unor evenimente artistice care includeau opere ale unor personalităţi artistice ruse, în contextul acţiunilor de boicotare a Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina, scrie ZF.

„Sunt excluse din posterele de promovare a concertelor opere ale unor compozitori precum Ceaikovski, Şostakovici, Rahmaninov, sunt interzişi scriitori ruşi şi cărţile lor”, a acuzat liderul de la Kremlin.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.