(VIDEO) Cum să devii însoțitor de bord în Republica Moldova? Stewardesă: Cunosc două căi

Încă fiind copii, multe fete visează să devină însoțitoare de bord. Totuși, majoritatea dintre ele nu știu cum pot obține un job în acest domeniu. Nicoleta Caun activează în acest domeniu deja de 3 ani și a dezvăluit cum poți obține un job în aviație.

Așadar, în Republica Moldova există două posibilități prin care poți deveni însoțitoare de bord: prin intermediul cursurilor sau direct prin compania aeriană.

„În Republica Moldova eu cunosc două căi pentru a deveni însoțitor de bord. Trimiți CV direct la companie, să fii invitat la interviu și dacă treci de etapa interviului și prin companie faci cursurile de însoțitor de bord. Astfel, compania îți achită o bună parte din sumă. Așa am făcut eu și așa recomand tuturor. Este și a doua cale, când faci separat cursuri de însoțitor de bord, obții licența și cu această licență te poți angaja. Eu nu recomand această cale pentru că sunt situații în care oamenii investesc, dar asta este destul de scump pentru Moldova, obțin licența, dar nu se pot angaja. Poate pentru că nu face față parametrilor sau poate că nu cunoaște anumite limbi. Este mai riscant eu aș spune.”

Printre cei mai importanți parametri care sunt necesari pentru a deveni însoțitor de bord se numără: aspectul fizic plăcut, cunoaștere limbii engleze, amabilitate și o dicție bună. În ceea ce-i privește pe băieți, trebuie să aibă înălțimea necesară și să fie fit, adică „slăbuț”. De asemenea, se adaugă capacitatea de a face față situațiilor stresante.

#insotitoare de bord #job #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.