Pericolul imens pentru Republica Moldova! Mareea crizei umanitare, energetice, economice urcă centimetru cu centimetru

12 Apr. 2022, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Apr. 2022, 17:57 // Actual //  bani.md

Optica consecințelor economice, cauzate de războiul din Ucraina, dar și impactul acestuia asupra cetățenilor, în special femeilor și copiilor, au fost analizate astăzi, în cadrul unei întrevederi a prim-ministrei Natalia Gavrilița cu eurodeputata spaniolă, Iratxe Garcia, aflată într-o vizită oficială în țara noastră. La ședință au mai participat eurodeputatul Dan Nica și Ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mažeiks.

În cadrul ședinței, părțile au exprimat poziția critică față de acțiunile militare din Ucraina și susținerea deciziei de suspendare calității de membru al Federației Ruse în Consiliul Europei și al Consiliului ONU pentru drepturile omului.

„Republica Moldova își ține în continuare frontierele și casele deschise, pentru a primi refugiați ucraineni, chiar dacă acest război lovește dur economia țării noastre. Ne confruntăm cu o serie de provocări în lanț – criză umanitară, energetică, economică, și în acest context susținerea partenerilor din cadrul UE este esențială pentru Republica Moldova”, a menționat Natalia Gavrilița.

În același timp, prim-ministra a vorbit despre acțiunile, întreprinse de Executiv, în vederea diminuării consecințelor războiului din țara vecină, menționând aici măsurile de susținere și integrare socială  a refugiaților în țara noastră și asigurarea accesului la educație a celor peste 47 000 de copii ucraineni.

La rândul ei, eurodeputata spaniolă, Iratxe Garcia, a reiterat sprijinul Uniunii Europene în gestionarea crizei refugiaților și a felicitat autoritățile din Republica Moldova pentru progresele înregistrate în procesul de integrare în UE.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.