Acțiunile companiei BioNTech au crescut cu 200% de la izbucnirea pandemiei. Cât încasează producătorii de vaccin

Sarah Gilbert, șefa laboratorului de la Oxford unde a fost creat vaccinul AstraZeneca, ar putea câștiga peste 23 de milioane de euro. Pentru asta, Vaccitech, compania care deține drepturile pentru ser și pe care a fondat-o, trebuie să fie listată la bursă.

Financial Times scrie că valoarea de listare a companiei ar putea fi de aproape 500 de milioane de euro. Dar Sarah Gilbert are doar 5,2% din companie. O parte egală are Andrew Hill, cercetător la Universitatea din Liverpool, iar Alphabet, compania-mamă a Google, deține 12%, scrie Aleph News.

Și fondul de investiţii american care a făcut 3 miliarde de dolari din vânzarea WhatsApp, adică de 50 de ori investiţia iniţială, deține aici 10%. E o sumă generoasă cea pe care o va încasa profesoara de la Oxford, dar departe de ceea ce câștfigă creatorii celorlalte vaccinuri.

Acțiunile BioNTech, compania germană care a creat rețeta vaccinului Pfizer, au crescut cu 200% de la izbucnirea pandemiei. Averea fondatorilor companiei a ajuns la 3,4 miliarde de euro. Iar CEO-ul Moderna a intrat în topul miliardarilor Forbes, cu o avere de 3,6 miliarde de euro.

#bani #Afaceri #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi