Acțiunile companiei BioNTech au crescut cu 200% de la izbucnirea pandemiei. Cât încasează producătorii de vaccin

Sarah Gilbert, șefa laboratorului de la Oxford unde a fost creat vaccinul AstraZeneca, ar putea câștiga peste 23 de milioane de euro. Pentru asta, Vaccitech, compania care deține drepturile pentru ser și pe care a fondat-o, trebuie să fie listată la bursă.

Financial Times scrie că valoarea de listare a companiei ar putea fi de aproape 500 de milioane de euro. Dar Sarah Gilbert are doar 5,2% din companie. O parte egală are Andrew Hill, cercetător la Universitatea din Liverpool, iar Alphabet, compania-mamă a Google, deține 12%, scrie Aleph News.

Și fondul de investiţii american care a făcut 3 miliarde de dolari din vânzarea WhatsApp, adică de 50 de ori investiţia iniţială, deține aici 10%. E o sumă generoasă cea pe care o va încasa profesoara de la Oxford, dar departe de ceea ce câștfigă creatorii celorlalte vaccinuri.

Acțiunile BioNTech, compania germană care a creat rețeta vaccinului Pfizer, au crescut cu 200% de la izbucnirea pandemiei. Averea fondatorilor companiei a ajuns la 3,4 miliarde de euro. Iar CEO-ul Moderna a intrat în topul miliardarilor Forbes, cu o avere de 3,6 miliarde de euro.

#bani #Afaceri #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul comercial dintre SUA și China escaladează din nou. Ministerul Finanțelor din China a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru importurile din Statele Unite de la 84% la 125%, ca răspuns la ultimele măsuri agresive impuse de Washington. Într-un mesaj cu subînțeles clar, autoritățile chineze au transmis că nu vor mai răspunde provocărilor viitoare venite din partea fostului președinte Donald Trump, notează The Wall Street Journal.

„Într-un război al tarifelor nu există învingători”, a declarat președintele Xi Jinping într-o întâlnire cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Xi a subliniat că China se bazează pe forțele proprii și nu se teme de presiuni incorecte, iar în același timp a făcut apel la cooperare cu Uniunea Europeană pentru a combate „intimidarea unilaterală”.

Noua taxă de 125% impusă de Beijing vine ca replică directă la anunțul administrației Trump, care a crescut la rândul său tarifele pentru importurile din China până la 145%, adăugând 125% peste un tarif inițial de 20%. Justificarea americană: lipsa de reacție a Beijingului în combaterea traficului internațional cu fentanil.

Între timp, Trump a amânat pentru 90 de zile aplicarea unor taxe majorate pentru alte țări, însă un nou tarif general de 10% pentru toate importurile a intrat deja în vigoare, iar tarifele de 25% pentru oțelul, aluminiul și autoturismele provenite din Canada și Mexic au fost păstrate.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a însumat 582 miliarde de dolari, China furnizând 13% din totalul importurilor americane. Însă, potrivit The Wall Street Journal, conflictul comercial deja își face simțite efectele: companiile americane anulează comenzi, iar furnizorii chinezi trimit muncitorii în concedii forțate.

Printre cei afectați se numără și Arlen Nerkessyan, importator de echipamente de bucătărie din California, care a declarat că și-a anulat ultima comandă, dar prea târziu: „Dacă nu se încheie acest război, acesta va fi ultimul meu import din China”. El spune că, pentru a supraviețui, va fi nevoit să concedieze majoritatea celor nouă angajați ai săi și să reducă drastic cheltuielile.

Bloomberg notează că și Amazon a suspendat comenzi pentru șezlonguri, scutere, aparate de aer condiționat și alte produse fabricate în China și Asia, în urma anunțului de pe 2 aprilie privind noile tarife.

Escaladarea rapidă a conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea avea efecte globale masive, afectând lanțurile de aprovizionare și accelerând procesul de decuplare economică între SUA și China.