Cum vrea Ungaria să aducă bani în bugetul de stat? A impus o taxa excepțională companiilor

Premierul ungar Viktor Orban a anunțat o taxă excepțională pentru companii. Taxa a fost anunțată pentru a face faţă creşterii preţurilor legate de războiul din Ucraina şi de cheltuielile militare. Potrivit AFP, este de aşteptat ca taxa să aducă la bugetul de stat peste două miliarde de euro, conform unui anunţ făcut joi de guvernul de la Budapesta.

Potrivit sursei citate, taxa excepțională va viza în principal sectorul bancar şi pe cel energetic.

Guvernul speră astfel să încaseze 300 de miliarde de forinţi (760 de milioane de euro) din fiecare dintre aceste două sectoare, adică un total de 600 de miliarde de forinţi (peste 1,5 miliarde de euro), a detaliat ministrul dezvoltării economice Marton Nagy, în cadrul unei conferinţe de presă.

Impozitarea lanţurilor de retail, a companiilor de asigurări, aeriene, de telecomunicaţii şi a grupurilor farmaceutice va aduce încă 200 de miliarde de forinţi (aproximativ 500 de milioane de euro), a adăugat el.

„Nu este vorba de a profita de pe urma profiturilor, ci a excedentului de profit”, a spus Nagy.

Va fi introdusă, de asemenea, o taxă pe veniturile din publicitate, care ar trebui să aducă la buget 15 miliarde de forinţi (38 de milioane de euro), a adăugat ministrul ungar.

Aceste noi taxe, care depăşesc în total 800 de miliarde de forinţi (2 miliarde de euro), se vor aplica în 2022 şi 2023, a spus ministrul, refuzând să spună dacă ele ar putea fi prelungite ulterior.

Într-un videoclip postat miercuri pe Facebook, premierul Orban a explicat că banii obţinuţi prin această nouă taxă vor fi utilizaţi în două direcţii: întărirea armatei şi plafonarea preţurilor la energie şi apă.

Războiul şi „politica de sancţiuni a Bruxelles-ului” împotriva Rusiei au dus la o „creştere a preţurilor” care, împreună cu creşterea dobânzilor,„aduce profituri suplimentare băncilor şi multinaţionalelor”, a justificat decizia premierul ungar.

Acest anunţ vine la câteva zile după instituirea unei a doua stări de urgenţă, din cauza războiului declanşat de invazia rusă în Ucraina, în timp ce prima, legată de epidemia de COVID-19, urmează să expire marţea viitoare.

Companiile care obţin profituri suplimentare ar trebui să ajute economia Ungariei şi să contribuie la cheltuielile de apărare ale ţării, fie că este vorba de reducerea facturilor gospodăriilor sau de finanţarea apărării naţionale, a declarat joi şeful de cabinet al premierului, Gergely Gulya.

Totodată, guvernul ungar a mai anunţat joi că doar maşinile înmatriculate în Ungaria vor putea alimenta la benzinăriile în care preţurile au fost plafonate din noiembrie (în jur de 1,2 euro pe litru) pentru a descuraja astfel „turismul de rezervor”. Şoferii cu numere de înmatriculare străine vor trebui să plătească preţul pieţei, a spus Gulyas.

#taxa exeptionala #companii #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom