Cum vrea Ungaria să aducă bani în bugetul de stat? A impus o taxa excepțională companiilor

27 Mai 2022, 10:07
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Mai 2022, 10:07 // Actual //  MD Bani

Premierul ungar Viktor Orban a anunțat o taxă excepțională pentru companii. Taxa a fost anunțată pentru a face faţă creşterii preţurilor legate de războiul din Ucraina şi de cheltuielile militare. Potrivit AFP, este de aşteptat ca taxa să aducă la bugetul de stat peste două miliarde de euro, conform unui anunţ făcut joi de guvernul de la Budapesta.

Potrivit sursei citate, taxa excepțională va viza în principal sectorul bancar şi pe cel energetic.

Guvernul speră astfel să încaseze 300 de miliarde de forinţi (760 de milioane de euro) din fiecare dintre aceste două sectoare, adică un total de 600 de miliarde de forinţi (peste 1,5 miliarde de euro), a detaliat ministrul dezvoltării economice Marton Nagy, în cadrul unei conferinţe de presă.

Impozitarea lanţurilor de retail, a companiilor de asigurări, aeriene, de telecomunicaţii şi a grupurilor farmaceutice va aduce încă 200 de miliarde de forinţi (aproximativ 500 de milioane de euro), a adăugat el.

„Nu este vorba de a profita de pe urma profiturilor, ci a excedentului de profit”, a spus Nagy.

Va fi introdusă, de asemenea, o taxă pe veniturile din publicitate, care ar trebui să aducă la buget 15 miliarde de forinţi (38 de milioane de euro), a adăugat ministrul ungar.

Aceste noi taxe, care depăşesc în total 800 de miliarde de forinţi (2 miliarde de euro), se vor aplica în 2022 şi 2023, a spus ministrul, refuzând să spună dacă ele ar putea fi prelungite ulterior.

Într-un videoclip postat miercuri pe Facebook, premierul Orban a explicat că banii obţinuţi prin această nouă taxă vor fi utilizaţi în două direcţii: întărirea armatei şi plafonarea preţurilor la energie şi apă.

Războiul şi „politica de sancţiuni a Bruxelles-ului” împotriva Rusiei au dus la o „creştere a preţurilor” care, împreună cu creşterea dobânzilor,„aduce profituri suplimentare băncilor şi multinaţionalelor”, a justificat decizia premierul ungar.

Acest anunţ vine la câteva zile după instituirea unei a doua stări de urgenţă, din cauza războiului declanşat de invazia rusă în Ucraina, în timp ce prima, legată de epidemia de COVID-19, urmează să expire marţea viitoare.

Companiile care obţin profituri suplimentare ar trebui să ajute economia Ungariei şi să contribuie la cheltuielile de apărare ale ţării, fie că este vorba de reducerea facturilor gospodăriilor sau de finanţarea apărării naţionale, a declarat joi şeful de cabinet al premierului, Gergely Gulya.

Totodată, guvernul ungar a mai anunţat joi că doar maşinile înmatriculate în Ungaria vor putea alimenta la benzinăriile în care preţurile au fost plafonate din noiembrie (în jur de 1,2 euro pe litru) pentru a descuraja astfel „turismul de rezervor”. Şoferii cu numere de înmatriculare străine vor trebui să plătească preţul pieţei, a spus Gulyas.

27 Aug. 2026, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Aug. 2026, 12:07 // Actual //  Grîu Tatiana

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.