Delirul propagandei ruse atinge noi culmi: „Tovarășul Stalin a făcut o greșeală că a permis Germanei să existe”

26 Iun. 2022, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iun. 2022, 11:03 // Actual //  bani.md

Vladimir Soloviov, propagandistul favorit al lui Vladimir Putin, a declarat în propria emisiune difuzată de canalul televiziunii de stat Rossia-1, că Gorbaciov a comis o greșeală, lăsând Germania să se reunifice, iar Stalin a făcut o altă greșeală, pentru că a permis Germaniei să existe.

Discuția a pornit de la injurii la adresa cancelarului Germaniei Olaf Scholz, rușii fiind deranjați de recentele afirmații ale Berlinului privind sprijinul pentru Ucraina.
„Olaf Scholz este extraordinar de obraznic în ultima vreme. El a declarat: vom ajuta Ucraina cu bani și arme, până ce Putin va pricepe că a făcut o greșeală fatală. Ei bine, Gorbaciov a făcut o greșeală fatală atunci când a permis reunificarea Germaniei”, a transmis Soloviov.

„Tovarășul Stalin a făcut o greșeală atunci când a decis că ar trebui să permitem Germaniei să continue să existe. De ce mai livrăm gaze Germaniei dacă au decis să ofere arme grele Ucrainei? Să ardă în iad!”, a mai enunțat propagandistul Moscovei, conform traducerii în engleză realizată de jurnalista americană Julia Davis de la  The Daily Beast.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Săptămâna trecută, Soloviov a comentat la emisiunea sa și includerea patriarhului Kirill pe lista de sancțiuni a Londrei.

Vladimir Soloviov, considerat omul de casă al Kremlinului și care figurează și el pe lista persoanelor sancționate, s-a dezlănțuit și a trimis-o pe Liz Truss, ministrul britanic de externe, direct în iad, folosind cuvinte grele la adresa șefei diplomației britanice: creatură analfabetă, prost educată, care îi persecută religios pe ruși.

De asemenea, luna trecută, după ce au dezbătut cum ar putea fi distrus de bombele nucleare ale Rusiei New York-ul sau chiar întreaga Marea Britanie, pentru că al Treilea Război Mondial deja a început, Vladimir Soloviov a îndeamnat trupele ruse să fure porumb din Ucraina pentru ca Rusia să-l vândă apoi, Chinei.

La începutul acestei săptămâni, armata rusă a anunţat că a conectat întreaga regiune Herson la canalele de televiziune ruseşti, ce vor fi de acum accesibile „gratuit” în această regiune cucerită de Moscova în sudul Ucrainei.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.