Rusia a intrat în „default tehnic” începând de azi, pentru prima oară din 1998. Ce înseamnă, cum îl afectează pe Putin

Cele două obligaţiuni neplătite atârnă greu la imaginea Rusiei.

„Perioada de graţie” de 30 de zile pentru plata dobânzii la obligaţiunile de 71,25 milioane de dolari şi 26,5 milioane de euro, care a expirat pe 27 mai, s-a încheiat duminică seară. Din această dimineaţă, Rusia este în „default tehnic”, adică neîndeplinirea obligaţiilor către creditori.

Prima dată când Rusia a rămas fără plata datoriei externe a fost la revoluţia bolşevică. Atunci, revoluţionarii au decis să respingă datoria externă a imperiului ţarist, iar în 1918, Lev Troţki i-a anunţat pe creditorii occidentali spunându-le: „Domnilor, aţi fost avertizaţi”.

Ultima neîndeplinire de obligaţie privind datoria suverană în ruble datează însă din 1998. Criza financiară a provocat devalorizarea dramatică a rublei, ceea ce a forţat Moscova să oprească plăţile pentru obligaţiunile sale de stat.

Obligaţiuni de 40 de miliarde de dolari

De data asta, situaţia este diferită. Moscova are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligaţiuni străine în circulaţie şi trebuie să onoreze plăţi de aproximativ 2 miliarde de dolari până la sfârşitul anului.
Datorită miliardelor realizate din vânzarea de petrol şi gaze, Moscova are resurse pentru a face faţă plăţii dobânzilor, dar nu poate efectua acest lucru pentru că Europa şi SUA au exclus Rusia din circuitul internaţional de plăţi, după invadarea Ucrainei, pe 24 februarie. După expulzarea Moscovei din sistemele financiare, care învârt roţile creditării şi comerţului internaţional, default-ul şi-a făcut acum loc.

Blocada americană

Luna trecută, Departamentul de Trezorerie al SUA a pus capăt capacităţii Rusiei de a rambursa sume investitorilor internaţionali prin intermediul băncilor americane. Ca răspuns, Moscova a promis că va plăti datorii denominate în dolari folosind rubla şi va oferi „oportunitatea unei conversii ulterioare în moneda originală”.

Atunci când o ţară este în stare de nerambursare, aceasta poate fi oprită de la împrumuturile pieţei de obligaţiuni până când insolvenţa este rezolvată şi investitorii îşi recapătă încrederea în capacitatea şi disponibilitatea de a plăti a guvernului. Dar Rusia a fost deja exclusă de pe pieţele de capital occidentale, aşa că o posibilă rentabilitate a creditării este încă departe.

Prin urmare, impactul este mai presus de toate simbolic. Implicit este o palmă dată mândriei preşedintelui Vladimir Putin. În urma sancţiunilor impuse de ţările occidentale, Kremlinul acuzase Occidentul că împinge Rusia către un „default artificial”.

#default tehnic #obligatiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investiția în imobiliare rămâne o opțiune populară pentru mulți, dar rentabilitatea poate varia semnificativ între apartamente noi și vechi. Un calcul al randamentului anual al investiției poate oferi o imagine clară asupra avantajelor și dezavantajelor fiecărei opțiuni.

Potrivit calculelor, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Aceste randamente sunt competitive în comparație cu inflația de 5,3% din luna octombrie, sugerând că, cel puțin în acest context, investițiile imobiliare ar putea să ofere un oarecare avantaj financiar.

Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că inflația afectează nu doar prețul imobilelor și chiria, dar și costurile de întreținere, dobânzile la credite și puterea de cumpărare a consumatorilor. De asemenea, randamentele imobiliare nu sunt garantate, iar fluctuațiile pieței pot influența semnificativ rezultatele.

În ciuda acestei incertitudini economice, mulți investitori încă văd în imobiliare o opțiune de protejare a capitalului împotriva inflației, oferind o sursă stabilă de venituri pasive.