Rusia a intrat în „default tehnic” începând de azi, pentru prima oară din 1998. Ce înseamnă, cum îl afectează pe Putin

Cele două obligaţiuni neplătite atârnă greu la imaginea Rusiei.

„Perioada de graţie” de 30 de zile pentru plata dobânzii la obligaţiunile de 71,25 milioane de dolari şi 26,5 milioane de euro, care a expirat pe 27 mai, s-a încheiat duminică seară. Din această dimineaţă, Rusia este în „default tehnic”, adică neîndeplinirea obligaţiilor către creditori.

Prima dată când Rusia a rămas fără plata datoriei externe a fost la revoluţia bolşevică. Atunci, revoluţionarii au decis să respingă datoria externă a imperiului ţarist, iar în 1918, Lev Troţki i-a anunţat pe creditorii occidentali spunându-le: „Domnilor, aţi fost avertizaţi”.

Ultima neîndeplinire de obligaţie privind datoria suverană în ruble datează însă din 1998. Criza financiară a provocat devalorizarea dramatică a rublei, ceea ce a forţat Moscova să oprească plăţile pentru obligaţiunile sale de stat.

Obligaţiuni de 40 de miliarde de dolari

De data asta, situaţia este diferită. Moscova are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligaţiuni străine în circulaţie şi trebuie să onoreze plăţi de aproximativ 2 miliarde de dolari până la sfârşitul anului.
Datorită miliardelor realizate din vânzarea de petrol şi gaze, Moscova are resurse pentru a face faţă plăţii dobânzilor, dar nu poate efectua acest lucru pentru că Europa şi SUA au exclus Rusia din circuitul internaţional de plăţi, după invadarea Ucrainei, pe 24 februarie. După expulzarea Moscovei din sistemele financiare, care învârt roţile creditării şi comerţului internaţional, default-ul şi-a făcut acum loc.

Blocada americană

Luna trecută, Departamentul de Trezorerie al SUA a pus capăt capacităţii Rusiei de a rambursa sume investitorilor internaţionali prin intermediul băncilor americane. Ca răspuns, Moscova a promis că va plăti datorii denominate în dolari folosind rubla şi va oferi „oportunitatea unei conversii ulterioare în moneda originală”.

Atunci când o ţară este în stare de nerambursare, aceasta poate fi oprită de la împrumuturile pieţei de obligaţiuni până când insolvenţa este rezolvată şi investitorii îşi recapătă încrederea în capacitatea şi disponibilitatea de a plăti a guvernului. Dar Rusia a fost deja exclusă de pe pieţele de capital occidentale, aşa că o posibilă rentabilitate a creditării este încă departe.

Prin urmare, impactul este mai presus de toate simbolic. Implicit este o palmă dată mândriei preşedintelui Vladimir Putin. În urma sancţiunilor impuse de ţările occidentale, Kremlinul acuzase Occidentul că împinge Rusia către un „default artificial”.

#default tehnic #obligatiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi