Rușii fug din țară pentru a scăpa de regimul lui Putin: ”Este vorba de siguranța familiei tale”

Un al doilea val de ruşi migrează în străinătate pentru a fugi de regimul lui Vladimir Putin, în urma războiului declanşat de Moscova împotriva Ucrainei, relatează CNBC.

Din acest val de migranţi ar face parte cei care au avut nevoie de un timp mai lung pentru a se pregăti să plece din ţară, cum ar fi oameni de afaceri sau familii care au dorit să îşi lase copii să termine anul şcolar.
Un exemplu este şi Vladimir, al cărui nume de familie nu a fost făcut public din cauza sensibilităţii subiectului, şi care a comentat acest fenomen.

Vladimir a avut nevoie de mai multe luni pentru pregătirea actelor şi pentru a-şi pune afacerile în ordine, pentru a se muta în Franţa.

Procesul de aplicare pentru vize, care în trecut era relativ simplu, acum a devenit complex, dar bărbatul în vârstă de 37 de ani are încredere că va merita să îşi scoată familia şi angajaţii din Rusia.

”Pe de o parte, este confortabil să trăieşti în ţara în care te-ai născut. Dar, pe de altă parte, este vorba despre siguranţa familiei tale”, a spus Vladimir pentru CNBC, printr-un apel video de la biroul său din Moscova.
Pentru Vladimir, decizia de a părăsi ţara pe care a numit-o acasă toată viaţa ”nu a fost luată într-o singură zi”.

Sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, el a urmărit de-a lungul mai multor ani ceea ce el a numit ”erodarea politicii şi a libertăţii” în Rusia. Dar invadarea Ucrainei de către Kremlin a fost ultima picătură.

”Cred că, într-un an sau doi, totul va fi făarte rău”, a spus el despre ţara sa.
Ambasada Rusiei la Londra şi Ministerul de Externe al Rusiei nu au răspuns imediat solicitării de comentarii a CNBC.

Un ”prim val” de artişti, jurnalişti şi alţii care s-au opus în mod deschis regimului lui Putin au simţit că trebuie să părăsească ţara imediat sau că riscă persecuţia politică pentru încălcarea restricţiei Kremlinului asupra disidenţei publice.

”Mulţi oameni au primit notificări care spuneau că sunt trădători”, a spus Jeanne Batalova, analist senior de politici la Institutul pentru Politica Migraţiei, remarcând reacţia suferită de unii ruşi – chiar şi de la vecini.

Dar, pe măsură ce războiul continuă, mai mulţi ruşi decid să îşi împacheteze lucrurile şi să plece.

”Modul în care funcţionează migraţia este că, odată ce fluxul începe şi oamenii încep să afle cum să facă lucrurile – să obţină un apartament, să solicite azil, să îşi găsească un loc de muncă sau să înceapă o afacere – acest lucru îi determină pe mai mulţi oameni să plece. Devine un ciclu de auto-împlinire”, a spus Batalova.

Nu există date concrete cu privire la numărul de ruşi care au părăsit ţara de la începutul războiului. Cu toate acestea, un economist rus a estimat totalul la 200.000 de la mijlocul lunii martie. Această cifră este probabil mult mai mare acum, consideră Batalova, deoarece zeci de mii de ruşi s-au mutat în Turcia, Georgia, Armenia, Israel, statele baltice şi nu numai.

#migrație #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.