Visa: Proiectul de lege privind plafonarea comisionului de achiziție poate afecta dezvoltarea economiei fără numerar

Visa, operator de plăți digitale și carduri, companie prezentă și în Republica Moldova a venit cu o reacție referitor la proiectul de lege privind plafonarea comisionului de achiziție. În viziunea Svetlanei Chirva, vicedirector, manager regional Visa pentru Ucraina, Moldova și Belarus acțiunea ar putea afecta dezvoltarea economiei fără numerar a Republicii Moldova.

În continuare vă prezentăm reacția integrală a companiei:

Un proiect de lege privind plafonarea comisionului plătit de comercianți pentru fiecare tranzacție cu cardul de plată sau așa-numitul comision de achiziție a fost înaintat Parlamentului Republicii Moldova spre dezbatere publică. Proiectul propune măsuri drastice – fixarea la nivel legislativ a plafonării acestui comision în cuantum de 0,5% din costul unei tranzacții de plată, nu mai mult de 5 lei moldovenești.

Peste tot în lume, comisionul de achiziție și comisionul de plăți interbancare (o componentă a comisionului de achiziție) sunt folosite ca instrumente pentru dezvoltarea plăților electronice și, de fapt, stau la baza existenței afacerii de plăți. Mărimea comisionului este determinată în așa fel, încât să se asigure un echilibru între toți participanții de pe piața de plăți, să stimuleze emiterea de carduri bancare și extinderea rețelei de acceptare a acestora.

Visa a sprijinit în mod constant instrumentele bazate pe piață pentru determinarea ratelor comisioanelor interbancare (interchange) și a costului acceptării cardurilor pentru comercianții din întreaga lume. Visa administrează procesul de colectare și transfer al comisionului interbancar în timpul procesului de decontare, dar nu primește venituri din această taxă.

Suntem îngrijorați de proiectul de lege propus și insistăm că plafonul taxelor ar putea avea efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării unei economii fără numerar. O astfel de decizie poate periclita obiectivele Republicii Moldova în creșterea plăților electronice ca parte a digitalizării țării, limitând drastic mecanismele de preț ale pieței. O serie de factori pot duce la aceasta.

În primul rând, va exista un dezechilibru între participanții în cadrul ecosistemelor și una dintre părți, în acest caz băncile, nu vor fi interesate să dezvolte acest segment, deoarece costurile acestora nu vor fi acoperite. Drept urmare, băncilor le va fi dificil să ofere utilizatorilor carduri gratuite, sisteme de cashback, perioade de grație pentru cardurile de credit și alte programe de bonus pentru a stimula dezvoltarea și pătrunderea plăților fără numerar, care, la rândul lor, vor contribui la creșterea implicării populației țării ca participanți activi în economia fără numerar a Republicii Moldova.

În al doilea rând, băncile emitente nu vor fi interesate să dezvolte o rețea de terminale POS care să nu ofere o rentabilitate a investiției, să îmbunătățească sistemele de protecție împotriva fraudei, să dezvolte tehnologii de plată, inclusiv servicii inovatoare precum Apple Pay, Garmin Pay, Visa Tap to Phone (tehnologie pentru utilizarea unui smartphone ca terminal POS), extinderea rețelei de plăți contactless în transport și multe alte instrumente de plată.

Pentru a compensa pierderile, băncile vor fi obligate să majoreze comisioane pentru alte tranzacții bancare, ceea ce este de așteptat să ducă la o revizuire a tarifelor pentru deținătorii de carduri și, de asemenea, pentru afacerile pe care o deservesc. În acest caz, pentru a reduce costurile financiare, consumatorii pot reveni la plata în numerar. Un astfel de ciclu de evenimente va duce la o scădere a volumului plăților fără numerar, la o creștere a volumului plăților în numerar și, ca urmare, la creșterea economiei subterane, ceea ce va submina procesul de tranziție a economiei Republicii Moldova către era digitală.

Ca orice sistem de relații economice, sistemul de deservire a plăților fără numerar este un sistem complex de relații pe mai multe niveluri între participanții la piață și doar piața poate gestiona eficient acest proces fără denaturări în favoarea uneia dintre părți. În același timp, orice reglementare a prețurilor, dacă are loc, ar trebui să se bazeze pe o analiză economică cuprinzătoare a consecințelor posibile, inclusiv o evaluare a impactului pe termen scurt și mediu asupra proceselor economice care afectează plățile digitale. Dimpotrivă, observăm că nivelul propus de taxă de 0,5% nu este în conformitate cu ratele care se aplică în alte țări, inclusiv în țările vecine și țările UE. Dacă este să analizăm surse deschise (site-uri ale băncilor care oferă servicii de acceptare a plăților), atunci nivelul ratelor variază între 1% -1,5% pentru acceptarea fizică a cardurilor în POS terminale și 1,8-2% pentru acceptarea plăților online.

În acest sens, vom aduce câteva exemple. Taxa standard pentru Sum Up, un fintech care susține infrastructura de acceptare a plăților pentru întreprinderile mici și mijlocii, în România este de 1,95%. În Mexic, un fintech similar cunoscut sub numele de „Sr Pago” oferă o rată standard de 2,9%. American Square, un furnizor de soluții de plată tranzacționat public, care a înregistrat un succes semnificativ în rândul IMM-urilor din întreaga lume, operează cu o rată de 2,6% pentru tranzacțiile fizice și până la 2,9% pentru tranzacțiile de comerț electronic. Toate fintech-urile enumerate oferă taxe cu mult peste plafonul propus de 0,5%. Situația este aceeași cu achizițiile fizice – de exemplu, una dintre cele mai mari bănci europene oferă rate standard de la 1,45%. Astfel, reglementarea prețurilor în acest domeniu nu este în conformitate cu practica mondială și poate submina eforturile industriei de a dezvolta în continuare plățile fără numerar.

Având la bază experiența noastră globală, suntem convinși că abordarea propusă în proiectul de lege este contrară celor mai bune practici internaționale, inclusiv reglementărilor UE (nu există o reglementare a comisiei de achiziție în niciuna din țările UE). Până în prezent, comisioanele interbancare și de achiziție sunt reglementate în foarte puține țări. Considerăm că este corect ca majoritatea guvernelor să nu fie dispuse să intervină pe piețele care operează într-un regim de liberă concurență prin impunerea unei reglementări nefavorabile pieței și potențial nefavorabile.

Drept alternativă a acestui proiectul de lege, Visa este pregătită să susțină o inițiativă a industriei în strânsă colaborare cu guvernul care va avea ca scop crearea unei economii incluzive fără numerar în Moldova prin:

îmbunătățirea cadrului de reglementare, cu accent pe crearea condițiilor favorabile pentru promovarea plăților fără numerar în toate categoriile de afaceri, de la micro antreprenori până la mari companii;
lansarea programelor complexe, inclusiv posibile stimulente fiscale pentru plăți fără numerar, pentru a sprijini sectorul IMM-urilor;
îmbunătățirea alfabetizării financiare, atât în rândul populației în ansamblu, cât și în rândul antreprenorilor;
dezvoltarea infrastructurii de acceptare a plăților fără numerar prin investiții din sectorul financiar.

În opinia noastră, o astfel de inițiativă mai largă și mai cuprinzătoare ar contribui mult mai eficient la obiectivul de dezvoltare a economiei fără numerar, decât plafonarea legislativă a taxelor, care nu abordează problemele cheie ale ecosistemului de plăți și nu creează o bază solidă pentru creșterea în continuare a plăților fără numerar.

Surse:

AmCham și-a exprimat poziția complexă printr-un demers.

#comision #plati fara numerar #plafonare #Visa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.