Business pe timp de război: Cum a fost cumpărată la kilogram Ucraina de către americani?

După destrămarea Uniunii Sovietice şi proclamarea independenţei Ucrainei, toate marile companii agricole din lume au făcut totul pentru a pune mâna pe terenurile foarte valoroase din Ucraina, potrivit Magyar Nemzet, citat de Rador.

Desigur, politicienii ucraineni au încercat să împiedice această tendinţă, au vrut ca pământurile să rămână în mâinile ucrainenilor. Însă, din 1 iunie 2021 s-a produs o schimbare: Volodimir Zelenski a cedat presiunii occidentale, în primul rând americane, prin intermediul FMI, și a permis cumpărătorilor străini să achiziționeze proprietăți.

Nu este surprinzător: marile companii agricole americane, precum și ucrainenii care au sărit în ajutorul lor – şi care înainte promiteau totul – au cumpărat o treime din terenul ucrainean în câteva luni.

Promisiunile privind împrumuturile și referendumurile favorabile nu au avut niciun rezultat, iar în actuala inflație de război, profiturile suplimentare intră în buzunarele marilor companii americane, în timp ce Ucraina este complet ruinată, potrivit unui articol publicat de portalul ungar Origó, şi preluat de ziarul „Magyar Nemzet”.

Coincidenţe ciudate

În urmă cu câteva zile a ieșit la iveală că aproximativ o treime din terenurile cultivate ale Ucrainei sunt deja deținute de companii multinaţionale americane. Toate acestea explică temeinic, de ce Statele Unite îi sprijină pe ucraineni cu arme. Achiziția de terenuri de către străini în Ucraina a fost pe ordinea de zi de la proclamarea independenței țării în 1991, dar abia în 2019 s-a accelerat, după ce Volodimir Zelenski a venit la putere.

Este interesant că în 2001 a fost introdus în țară un moratoriu de treisprezece ani privind vânzarea terenurilor către străini, iar așa-numitul al doilea moratoriu a fost lansat în 2014, notează Origó. Rezultatul acestuia din urmă a fost înlăturarea lui Viktor Ianukovici de la putere și, astfel, Poroșenko a ajuns la putere, care a fost mult mai prietenos cu americanii decât predecesorul său, însă după pierderea Crimeii și a unei părți din Donbas, a fost obligat să intre pe o traiectorie forţată.

Încă din 2018, americanii au făcut lobby pentru privatizarea terenurilor

Mai interesant, însă, este că unul din numerele din 2018 ale ziarului economic The Ukraine Business Journal a alocat 64 de pagini pentru a prezenta posibilităţile străinilor în agricultura ucraineană. În revista voluminoasă se regăesc afirmaţii precum că Ucraina ar putea hrăni până la opt sute de milioane de oameni, dacă se fac investiții potrivite în sectorul agricol.

Nu este surprinzător că în primele pagini ale revistei, autorii articolelor vorbesc despre necesitatea ridicării moratoriului privind achiziționarea de terenuri, discutat anterior în contextul reformei agricole de succes în Ucraina, precum și despre admiterea capitalului străin. De asemenea, nu a fost nicio supriză că revista a fost publicată în limba engleză.

Publicația mai precizează că doar schemele de creditare ale marilor bănci americane (JP Morgan și CitiBank) pot ajuta micile ferme ucrainene.

Analiştii au prezis la acea vreme că, dacă moratoriul funciar nu va fi ridicat, economia ucraineană se va prăbuşi până în 2020 fără ajutor extern. În publicaţie, experţii occidentali au recomandat cum ar trebui construită o companie agricolă de succes.

Ce s-a întâmplat cu referendumul?

Pe 4 martie 2021, Roman Leșcenko, ministrul pentru politici agrare și alimentație din Ucraina, a vorbit într-un articol de amploare publicat pe site-ul organizaţiei think-tank Atlantic Council, aparținând sferei de interes a lui George Soros, despre avantajele privatizării terenurilor pentru ţară.

Desigur, el nu a spus nimic despre pericolele ce se ascund în lăsarea terenurilor ucrainene în mâini străine, ba mai mult a susţinut că toată lumea va câştiga din vânzarea terenurilor. Mai mult, a spus că reforma agrară va ajuta la ascensiunea ucrainenilor obișnuiți şi nu a miliardarilor țării, şi că Ucraina va putea hrăni întreaga lume după reforma de succes.

De atunci, timpul a dovedit clar că articolul ministrului a servit doar scopului de a fundamenta din punct de vedere ideologic trecerea în mâinile americane a suprafeţelor de terenuri ale Ucrainei.

Ministrul agriculturii a promis de multe ori că vor organiza un referendum despre noua Lege funciară, dar până acum nu a avut loc acest referendum. Ba mai mult, în actuala situaţie de război nici nu se poate aştepta la vreun referendum în Ucraina, unde, de altfel, aproape toate partidele de opoziţie au fost interzise, explică portalul ungar Origó.

Ajutorul a avut un preț

Acum, potrivit unor surse, companiile multinaționale gigantice – și investitorii și fundaţiile din spatele acestora – dețin 28 la sută din terenul arabil ucrainean, dar chiar şi alte surse mai modeste vorbesc despre câteva milioane de hectare.

Trecerea terenurilor ucrainene în mâini străine a fost solicitat de Departamentul de Stat al SUA, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Ucrainenii s-au opus mult timp, până când a venit Zelenski.

În urmă cu şapte ani George Soros a spus despre Ucraina:

Eu sunt gata. Există idei de investiții concrete, de exemplu în agricultură și în proiectele de infrastructură.

Aș contribui cu un miliard de dolari. Acestea trebuie să producă profit. Fundația mea ar beneficia de asta. După această afirmaţie a lui George Soros, organizațiile pseudo-civile apropiate miliardarului american au lansat o serioasă campanie media pentru a ridica cât mai curând moratoriul privind achiziționarea de terenuri în Ucraina. Iar exercitarea presiunii a avut succes, deoarece de la 1 iulie 2021 s-a deschis drumul în faţa străinilor pe piața funciară din Ucraina.

Desigur, promisiuniile anteriore nu au adus nimic, micii fermieri ucraineni şi ucrainenii obişnuiţi nu au primit nici un ajutor de la companiile multinaţionale şi marile bănci americane, mai menţioneauză Origó.

Americanii profită de pe urma Ucrainei

„În timp ce în ultimele decenii marile puteri s-au luptat între ele pentru aur sau petrol, în viitor nevoile de bază precum apa sau terenurile agricole vor fi în centrul conflictelor”, a declarat pentru ziarul „Magyar Nemzet” analistul Institutului ungar „Nézőpont”, Rezső Krisztián Erdélyi.

Potrivit specialistului, din cauza încălzirii globale şi a schimbărilor climatice terenurile agricole de înaltă calitate vor fi o comoară tot mai importantă. Și de ce sunt companiile americane interesate de terenul agricol ucrainean aflat la mii de kilometri distanță? Așa-numitul cernoziom sau pământul negru este cel mai valoros din lume, prețul acestora rivalizează încet-încet cu cel al aurului.

De-a lungul istoriei, mulți au vrut să pună mâna pe aceste terenuri, însă acum se pare că primii vor fi americanii. Datorită tranzacțiilor menţionate, companiile gigante de peste mări își pot consolida interesele lor în Ucraina pentru o lungă perioadă de timp în domeniul producției, procesării și al exportului, iar astfel pot obține profituri uriașe.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#terenuri #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.