De ce ar fi vrut Putin să-l lichideze pe ghidul spiritual al său Alexandr Dughin

În spațiul public din Rusia se vorbește despre intenția Kremlinului, folosind propriile servicii speciale, de a-l lichida pe ideologul „lumii ruse”, Alexandr Dugin, dar i-au ucis accidental fiica.

Decizia de lichidare a lui Dugin ar fi putut fi luată de Kremlin, deoarece declarațiile sale nu se mai potrivesc în noua realitate pe fondul evenimentelor recente și al războiului nereușit din Ucraina.

Expertul politic și economic rus Anatoli Nesmian scrie despre acest lucru pe canalul său de Telegram, menționând cea mai probabilă versiune a atentatului.

În același timp, tăcerea conducerii ruse de vârf pare suspectă. „Politicienii ruși cer în unanimitate ca asasinarea Dariei Platonova (Dughina) să fie recunoscută ca opera serviciilor speciale ucrainene. Ceea ce, desigur, este o presiune asupra anchetei, care abia a început, și este greu de crezut că va fi o investigație obiectivă. Ce este caracteristic este tăcera adâncă a conducerii ruse de vârf . Eu personal aș sugera că logica momentului este următoarea: Dughin a exprimat ideea eurasiatică și reîncarnarea clădirii imperiale. În acest moment, autorul textului devine o piedică și un reproș viu”, a spus el.

Nesmian subliniază că figura ideologului „lumii ruse” pentru Kremlin ar putea deveni de prisos. „Acest lucru se întâmplă întotdeauna cu textele sacre și, prin urmare, figura autorului în procesul de canonizare a textului devine de prisos”, a subliniat expertul.

Și jurnalistul de opoziție Sasha Sotnik, care a fugit din Federația Rusă, comentează atentatul asupra lui Dughin. ” Dugina a fost implicat în furtul de bani pe care Kremlinul i-a alocat pentru finanțarea campaniei electorale din Franța a lui Marine Le Pen. Banii nu au ajuns niciodată la Marine. La fel s-a întâmplat și cu antiglobaliștii europeni. Fata este un șobolan. Au vrut să îndepărteze fiica și tatăl”, spuse jurnalistul.

Până și YouTube a șters contul lui Dughin, principalul ideolog al războiului din Donbass.

#atentat #Dughin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea deficitului bugetar cu aproximativ 2 miliarde de lei nu va însemna neapărat că Guvernul va cheltui efectiv toți banii prevăzuți, susține economistul Veaceslav Ioniță. În cadrul interviului „Contrasens” de la publicația ZIUA, acesta a declarat că deficitul apropiat de 6% din PIB va fi, cel mai probabil, mai mic la final de an, însă nu datorită unei situații mai bune a finanțelor publice, ci pentru că o parte dintre cheltuieli nu vor fi executate.

„Înseamnă grav, dar n-o să fie grav. N-o să se execute”, a spus Ioniță, referindu-se la deficitul bugetar.

Economistul susține că Guvernul va prioritiza plățile obligatorii, precum salariile profesorilor și compensațiile pentru perioada rece a anului, în timp ce investițiile și alte programe vor fi amânate sau reduse.

„Va fi executată plata pentru profesori. Vor fi executate plățile pentru perioada rece a anului. Nu vor fi executate investițiile și nu va fi executat Fondul Rutier și nu vor fi executate altele”, a declarat acesta.

Potrivit lui Ioniță, problema deficitului bugetar a devenit una structurală. Dacă în trecut deficitul se situa, în medie, la circa 2% din PIB, în ultimii ani acesta a ajuns la 5-6% din PIB.

„Din 2020, cu excepția anului 2021, la noi deficitul bugetar este de peste două ori mai mare decât media din ultimii ani”, a explicat economistul.

El afirmă că, în ultimii șapte ani, statul ar fi cheltuit cu aproximativ 95 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.

„Noi, în șapte ani de zile, am cheltuit cu 95 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. (…) Ultimii șapte ani de zile noi trăim pe datorii”, a spus Ioniță.

Economistul atrage atenția și asupra creșterii datoriei publice, pe care o estimează la peste 150 de miliarde de lei, precum și asupra costurilor tot mai mari pentru deservirea acesteia.

Potrivit lui, până în ultimii ani o parte importantă a deficitului era acoperită din granturi și împrumuturi externe relativ ieftine, inclusiv prin programele Fondului Monetar Internațional. În prezent, însă, această sursă de finanțare s-ar fi redus considerabil.

Ioniță susține că relația cu FMI s-a deteriorat, iar Uniunea Europeană ar fi preluat o parte importantă a finanțării Republicii Moldova în 2024 și 2025. El afirmă însă că granturile externe au ajuns acum la un nivel foarte redus.

„Granturile, astăzi, la noi au ajuns la un minimum rușinos”, a declarat economistul.

În estimările sale, granturile ar reprezenta în prezent aproximativ 0,4% din PIB, față de niveluri mult mai ridicate în anii anteriori.

Ioniță consideră că o altă problemă este capacitatea redusă a autorităților de a pregăti proiecte de dezvoltare care să atragă finanțări europene. El susține că o parte importantă a sprijinului extern primit în ultimii ani a fost determinată de contextul geopolitic, energetic și electoral, și nu de existența unor proiecte majore de investiții.

„Noi capacitatea de a genera proiecte nu avem. Toate granturile pe care le-am obținut le-am obținut doar motivate politic din Uniunea Europeană”, a afirmat economistul.

În opinia sa, Republica Moldova ar avea nevoie, pentru modernizarea infrastructurii și apropierea de standardele Uniunii Europene, de investiții anuale echivalente cu 7-10% din PIB, ceea ce ar însemna aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Pe fondul reducerii finanțării externe, statul este obligat să se împrumute tot mai mult de pe piața internă, unde costurile au crescut.

„Finanțarea pe intern s-a scumpit. Era 9%, acum e 10,2%, 10,3%, 10,4%”, a spus Ioniță.

Economistul susține că aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilități pentru buget, întrucât o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată spre plata dobânzilor și refinanțarea datoriilor vechi.

În același timp, Ioniță atrage atenția asupra contradicției dintre angajamentul de reducere a deficitului și decizia actuală de majorare a acestuia.

„Avem deficitul 5%, trebuie să-l reducem la 3% și îl creștem la 6%”, a ironizat economistul.

În opinia sa, dacă finanțarea externă nu va reveni la nivelurile anterioare, Guvernul va avea doar două variante: să se împrumute mai scump pe piața internă sau să reducă cheltuielile planificate. Ioniță consideră că scenariul cel mai probabil este neexecutarea unei părți importante a investițiilor prevăzute în buget.

#deficit #buget #bani