Biden critică planul economic iniţial al premierului britanic Liz Truss ca fiind o greşeală

16 Oct. 2022, 15:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Oct. 2022, 15:47 // Actual //  bani.md

Preşedintele american Joe Biden a criticat sâmbătă planul economic iniţial al premierului britanic Liz Truss ca fiind o greşeală şi a spus că nu este îngrijorat de forţa dolarului american, transmite Reuters, citată de News.ro.

Truss l-a concediat vineri pe ministrul său de Finanţe Kwasi Kwarteng şi a abandonat părţi din pachetul lor economic, după ce a declanşat turbulenţe pe piaţa financiară, inclusiv o scădere abruptă a valorii lirei sterline.

Noul ministru de Finanţe al Marii Britanii, Jeremy Hunt, a declarat sâmbătă că unele impozite vor fi mărite, semnalând o nouă schimbare bruscă a politicii din partea premierului Liz Truss, care se luptă să-şi salveze funcţia pe care o deţine de puţin peste o lună.

Biden, un democrat, critică frecvent politicile economice conservatoare ”trickle down” (teorie economică potrivit căreia avantajele acordate bogaţiilor aduc în cele din urmă beneficii săracilor n.r), asociate în Statele Unite cu fostul preşedinte Ronald Reagan şi cu republicanii.

Cu toate acestea, Casa Sa Albă a refuzat anterior să comenteze planul Truss, care prevedea iniţial anularea cotei de impozitare pe venit de 45% în Marea Britanie.

”Nu am fost singurul care a crezut că este o greşeală. Cred că ideea de a reduce taxele pentru cei super bogaţi într-un moment în care – oricum, doar cred – nu am fost de acord cu politica, dar asta ţine Marii Britanii să emită această judecată, nu eu”, le-a spus Biden reporterilor, în timpul unei opriri la un magazin de îngheţată din Oregon, referindu-se la programul lui Truss.

Inflaţia ridicată afectează Statele Unite şi ţările din întreaga lume, creând o bătaie de cap politică pentru Biden înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, din noiembrie, în care sunt în joc controlul Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA.

Dolarul a crescut în raport cu alte valute.
„Nu sunt îngrijorat de puterea dolarului. Sunt îngrijorat de restul lumii”, a spus Biden.
Preşedintele a spus că economia SUA este robustă.

„Economia noastră este puternică ca naiba – elementele interne ale acesteia. Inflaţia este la nivel mondial. E mai rău peste tot decât în ​​Statele Unite. Deci problema este lipsa creşterii economice şi a unei politici solide în alte ţări, nu atât în ​​a noastră „, a spus el.
Un raport al Departamentului Muncii de joi a arătat că preţurile de consum din SUA au crescut peste aşteptări în septembrie, din cauza creşterii chiriilor şi a preţurilor alimentelor.

Preşedintele a făcut comentariile la sfârşitul unui turneu de mai multe zile în vestul SUA, care s-a încheiat în Oregon, unde a căutat să dea un impuls politic democratei Tina Kotek, care candidează pentru postul de guvernator al statului.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.