Zona euro se confruntă cu cel mai puternic declin economic din ultimii doi ani

Activitatea economică din zona euro a înregistrat luna aceasta cel mai rapid declin din noiembrie 2020. În special fabricile sunt afectate puternic din cauza majorării preţurilor energiei, iar lanţurile de aprovizionare, care îşi reveneau după pandemie, sunt acum afectate de efectele războiului, arată datele preliminare publicate luni de S&P Global, transmite Reuters.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 47,1 puncte în octombrie, de la 48,1 puncte luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau la o diminuare de până la 47,5 de puncte.

Datele din această lună reprezintă cel mai redus nivel al indicatorului care evaluează situaţia economică generală din noiembrie 2020.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

„Datele preliminare PMI dovedesc şi mai mult că zona euro alunecă puţin câte puţin într-o recesiune destul de profundă, în timp ce presiunile inflaţioniste rămân intense. Datele disponibile până acum indică faptul că problemele Germaniei sunt mult mai mari decât ale Franţei”, a apreciat Andrew Kenningham de la Capital Economics, scrie Agerpres.

Din cauza costurilor ridicate cu energia, Germania, cea mai mare economie europeană, se confruntă în octombrie cu o scădere mai accentuată a activităţii economice. De asemenea, Franţa, a doua economie a zonei euro, este afectată de temerile privind inflaţia ridicată, iar activitatea economică a încetinit.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins în septembrie nivelul record de 9,9% – cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

Conform analiştilor, până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Indicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a scăzut în octombrie la 48,2 puncte, de la 48,8 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni. Indicatorul care măsoară activitatea în industrie a scăzut în octombrie la 46,6 puncte, de la 48,4 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din mai 2020.

#declin economic #zona euro #recesiune #Energie #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.