Zona euro se confruntă cu cel mai puternic declin economic din ultimii doi ani

Activitatea economică din zona euro a înregistrat luna aceasta cel mai rapid declin din noiembrie 2020. În special fabricile sunt afectate puternic din cauza majorării preţurilor energiei, iar lanţurile de aprovizionare, care îşi reveneau după pandemie, sunt acum afectate de efectele războiului, arată datele preliminare publicate luni de S&P Global, transmite Reuters.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 47,1 puncte în octombrie, de la 48,1 puncte luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau la o diminuare de până la 47,5 de puncte.

Datele din această lună reprezintă cel mai redus nivel al indicatorului care evaluează situaţia economică generală din noiembrie 2020.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

„Datele preliminare PMI dovedesc şi mai mult că zona euro alunecă puţin câte puţin într-o recesiune destul de profundă, în timp ce presiunile inflaţioniste rămân intense. Datele disponibile până acum indică faptul că problemele Germaniei sunt mult mai mari decât ale Franţei”, a apreciat Andrew Kenningham de la Capital Economics, scrie Agerpres.

Din cauza costurilor ridicate cu energia, Germania, cea mai mare economie europeană, se confruntă în octombrie cu o scădere mai accentuată a activităţii economice. De asemenea, Franţa, a doua economie a zonei euro, este afectată de temerile privind inflaţia ridicată, iar activitatea economică a încetinit.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins în septembrie nivelul record de 9,9% – cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

Conform analiştilor, până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Indicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a scăzut în octombrie la 48,2 puncte, de la 48,8 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni. Indicatorul care măsoară activitatea în industrie a scăzut în octombrie la 46,6 puncte, de la 48,4 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din mai 2020.

#declin economic #zona euro #recesiune #Energie #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă