Banca Centrală Europeană spune că lupta împotriva inflației nu s-a terminat

Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să adopte şi alte acţiuni ferme pentru a combate o inflaţie record, chiar dacă a recurs la două majorări istorice de dobândă de câte 75 de puncte de bază fiecare, au declarat mai mulţi oficiali care reprezintă „aripa dură” de la BCE, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Joi, consiliul guvernatorilor BCE a decis să dubleze dobânda de bază în zona euro, la 1,5%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. După ce, iniţial, investitorii au interpretat decizia BCE drept un semn că oficialii BCE ar putea să îşi reducă eforturile, guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Simkus, a făcut un apel pentru o nouă majorare puternică a dobânzii de referinţă la reuniunea de politică monetară din decembrie.

Colegul său din Slovacia, Peter Kazimir, a mers chiar mai departe, spunând că dobânzile trebuie majorate până la un nivel la care să restrângă economia, pentru a putea redobândi controlul asupra inflaţiei.

„Va trebui să trecem cu viteza trenului de nivelul neutru, indiferent care este considerat acest nivel în prezent. Trebuie să ducem politica monetară la un aşa-numit nivel restrictiv, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp”, a spus Peter Kazimir vineri.

Cele mai recente date statistice publicate vineri arată o creştere mare a preţurilor de consum în Italia, care luna acesta au înregistrat o creştere record în zona euro de 12,8%, în timp ce datele privind evoluţia inflaţiei în Franţa şi Germania au depăşit şi ele estimările analiştilor.

Guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Simkus, a spus că presiunile inflaţioniste vor continua să se intensifice şi de aceea este important să fie luate „acţiuni decisive”.

„Politica monetară este încă una expansionistă. Nu am nicio îndoială că vom avea o nouă majorare, care va trebui să fie una substanţială”, a spus Gediminas Simkus.

La rândul său, guvernatorul Băncii Centrale a Sloveniei, Bostjan Vasle, a afirmat că sunt aşteptate „noi majorări ale dobânzilor”, a căror magnitudine va fi decisă la fiecare reuniune, în funcţie de perspectivele de inflaţie şi creştere economică.

O poziţie similară a venit şi de la guverantorul Băncii Centrale a Estoniei, Madis Muller, potrivit căruia „este destul de clar că dobânzile vor continua să crească în zona euro, în viitorul apropiat. Dobânzile sunt încă la un nivel redus, în termeni istorici, şi nu au încă un efect restrictiv clar asupra activităţii economice sau creşterii preţurilor”, a spus Madis Muller.

Majoritatea economiştilor prognozează că, la reuniunea din decembrie, „gardienii euro” vor opta pentru o majorare a costului creditului de 50 de puncte de bază şi că, după una sau două noi majorări la începutul lui 2023, vor lua o pauză.

În sprijinul acestor aşteptări a venit guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, care a spus că nu este neapărat ca BCE să adopte o nouă majorare de dobândă cu 75 de puncte de bază în decembrie.

„Nu suntem obligaţia ca la următoarea noastră reuniune să adoptăm o nouă majorare de 75 de puncte de bază, aşa cum am făcut în septembrie şi octombrie”, a spus Francois Villeroy de Galhau.

#luptă #BCE #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.