(VIDEO) Traian în inspecție la Durlești. Ce planuri au autoritățile locale

Ora de LIVE cu Traian continuă turul prin suburbiile orașului Chișinăului. De data aceasta, colegul nostru a ajuns la Durlești, unde a discutat despre planuri, realizări și problemele cu care se confruntă localitatea cu Eleonora Șaran, primarul orașului.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 23 milioane de lei pentru dezvoltarea orașului Durlești.

„Am de muncit cu peste 20 de mii de caractere. Fiecare are poziția și viziunea lui. Trebuie să cauți un echilibru între oameni și ceea ce se întâmplă: să iei și decizii corecte, și decizii pe care le solicită oamenii”, menționează primarul localității, Eleonora Șaran.

Orașul Durlești este situat în partea de nord-vest a orașului Chișinău, mărginindu-se cu sectorul Buiucani, fiind despărțit de Capitală doar de un drum – strada Hotinului. Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în 1470 și are o populație de circa 23 000 de oameni.

„În ultimii trei ani am realizat peste 70 de proiecte mari. Am început construcția unei anexe a liceului Hyperion, am reamenajat cartierul Gribov – un proiect pe care, la fel, oamenii și l-au dorit zeci de ani. Depunem tot efortul și dăm tot ce avem mai bun pentru a schimba localitatea noastră și pentru a lăsa ceva frumos în urmă”, conchide Eleonora Șarov.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Durlesti #realizari #planuri #Primar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Ministerul Economiei prezintă anul 2025 drept unul al „revigorării”, propriul raport scoate arată că PIB-ul a crescut cu doar 2,4%, în timp ce importurile au explodat, deficitul comercial s-a adâncit puternic, investițiile străine au rămas practic pe loc, iar salariile reale au avansat modest.

Ministerul admite că importurile au ajuns la 10,9 miliarde de dolari, cu 20,5% mai mult decât în 2024, fiind de 2,9 ori mai mari decât exporturile. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale a urcat la 7,14 miliarde de dolari, cu aproape 30% peste nivelul din anul precedent, iar gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost de numai 34,6%.

Raportul arată că deficitul contului curent s-a majorat cu 32,7%, până la 4 miliarde de dolari, echivalentul a 19,6% din PIB. Cu alte cuvinte, economia a consumat și a importat mult mai mult decât a reușit să producă și să vândă peste hotare. În același timp, remiterile au crescut cu doar 1,3%, iar investițiile străine directe au însumat 459,5 milioane de dolari, practic la același nivel ca în 2024.

La capitolul investiții finanțate din străinătate acestea au coborât cu 24,9%, iar cele din fondul rutier s-au redus cu 11,2%. Cu alte cuvinte, exact banii care ar fi trebuit să susțină infrastructura și încrederea investitorilor externi au mers în jos.

Inflația anuală a fost de 6,8%, peste coridorul țintit de BNM, în timp ce salariul mediu lunar brut a crescut în termeni reali cu doar 1,9%, până la 15.472 de lei. În sectorul real, avansul real a fost și mai mic, de doar 1,5%. Raportul mai arată că în IT și comunicații salariile reale chiar au scăzut cu 3%, iar în activități financiare și asigurări cu 0,3%.

Deficitul bugetar a ajuns la 14,3 miliarde de lei, în creștere cu 12,9% față de 2024, iar datoria de stat a urcat la 132,8 miliarde de lei, cu 9,4% mai mult decât la sfârșitul anului precedent. Chiar dacă ministerul insistă că nivelul rămâne „sustenabil”, cifrele arată clar că statul intră mai adânc în datorii într-un moment în care dezechilibrele externe se agravează.

Transportul feroviar de pasageri s-a prăbușit cu 51,4%, producția animalieră a scăzut cu 3,4%, iar efectivul de porcine s-a redus cu 23,7%. În paralel, ministerul recunoaște că tranzacțiile imobiliare și transportul au tras în jos creșterea economică, în timp ce exportul net a avut o contribuție negativă de 5,8 puncte procentuale la PIB.