Un nou record pentru inflația din zona euro! În ce țări se înregistrează cea mai înaltă rată

31 Oct. 2022, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Oct. 2022, 14:19 // Actual //  MD Bani

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în luna octombrie, ceea ce menţine presiunile asupra Băncii Centrale Europene să opteze pentru o nouă majorare semnificativă a costului creditului în condiţiile în care presiunile pe partea de preţuri par să se generalizeze, transmite Reuters.

Potrivit unei estimări preliminare publicate luni de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 10,7% în luna octombrie 2022, depăşind precedentul maxim istoric de 9,9% înregistrat în luna septembrie. Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 10,2%.

La fel ca şi în lunile precedente, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de două cifre, cu o majorare 41,9%, mai mare faţă de avansul de 40,7% înregistrat în luna septembrie, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 13,1%, după o creştere de 11,8% în luna septembrie. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea până la 6,4%, la 6% în septembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Estonia (22,4%), urmată de Letonia (22%) şi Lituania (21,8%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Franţa (7,1%) şi Spania (7,3%).

Separat, Eurostat a dat publicităţii şi o serie de date care arată că economia zonei euro a încetinit semnificativ în trimestrul al treilea, când a înregistrat un avans de doar 0,2% comparativ cu trimestrul precedent, după o creştere de 0,8% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru. În cazul UE, economia blocului comunitar a înregistrat un avans de 0,2% în trimestrul al treilea, după un avans de 0,7% în trimestrul al doilea.

Inflaţia record din zona euro a determinat Banca Centrală Europeană să majoreze dobânda de referinţă în cel mai rapid ritm din istoria instituţiei. În ultimele trei luni BCE a majorat costul creditului cu 200 de puncte de bază şi a promis că va continua să majoreze dobânzile şi la următoarea reuniune de politică monetară, care va avea loc în data de 15 decembrie.

Însă creşterea dobânzilor de politică monetară de către BCE a dus la majorarea costurilor la care se împrumută companiile şi guvernele şi a dat naştere la îngrijorări că lupta împotriva inflaţiei va afecta creşterea economică.

Realitatea Live

20 Aug. 2025, 08:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Aug. 2025, 08:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova va elabora pentru prima dată o Strategie Națională de Incluziune Financiară (SNIF 2030), după ce Consiliul de Coordonare pentru Dezvoltarea Durabilă a aprobat pe 14 august conceptul documentului-cadru.

Noua strategie are drept obiectiv aducerea serviciilor financiare mai aproape de cetățeni și sprijinirea creșterii calității vieții și a nivelului de trai. Programul de implementare va fi dezvoltat pe baza Conceptului SNIF 2030, care trasează direcțiile prioritare și obiectivele-cheie pentru extinderea accesului la servicii financiare moderne.

Potrivit autorităților, SNIF 2030 urmărește consolidarea accesului, utilizării și calității serviciilor financiare, atât pentru populație și gospodării din medii sociale diverse – în special pentru grupurile vulnerabile sau excluse din sistemul bancar –, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Documentul se bazează pe patru piloni principali: diversificarea și adaptarea serviciilor financiare la nevoile consumatorilor, dezvoltarea și modernizarea ecosistemului de plăți, întărirea mecanismelor de protecție a consumatorilor și creșterea nivelului de educație financiară, inclusiv digitală.

Prin implementarea SNIF 2030, autoritățile își propun reducerea decalajelor sociale și regionale în accesul la servicii financiare, stimularea inovației și digitalizării sectorului, precum și consolidarea protecției consumatorilor și a competențelor financiare ale populației.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII