Vremea rece majorează cererea de gaz în Europa

07 Dec. 2022, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Dec. 2022, 15:33 // Actual //  MD Bani

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au fluctuat miercuri dimineaţa, în condiţiile în care un val de temperaturi scăzute ar urma să ducă la creşterea cererii de gaze şi va demonstra cât de pregătită este Europa pentru iarnă în contextul livrărilor reduse de gaze ruseşti, transmite Bloomberg.

La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, în jurul orei 08.42 a.m. cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau puţin modificate, la 138 euro pentru un Megawatt-oră, după ce au scăzut cu 1%.

Miercuri, cotaţiile la gaze au fluctuat, înregistrat mici scăderi şi creşteri. Europenii au început să-şi încălzească locuinţele şi companiile, în urma temperaturilor scăzute, în special în nordul continentului. De asemenea, producţia de energie eoliană în Marea Britanie este afectată de viteza scăzută a vânturilor, ceea ce va duce la majorarea cererii de gaze pentru generarea de electricitate.

Depozitele de gaze din Europa sunt relativ pline în această perioadă a anului şi livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) continuă să sosească. Dar încă se menţin riscurile deoarece vremea extrem de rece ar putea duce rapid la golirea stocurilor, lăsând continentul expus în cazul reducerii livrărilor, scrie Agerpres.

Traderii urmăresc cu atenţie evoluţia temperaturilor în Europa şi cât de mult se vor extinde temperaturile scăzute în Asia. În contextul livrărilor scăzute din Rusia, Europa este puternic dependentă de gazele naturale lichefiate, pe care regiunea le-a atras cu succes, în urma cererii reduse din partea marilor cumpărători asiatici.

Dar situaţia se schimbă deja, China a majorat luna trecută achiziţiile, după răcirea vremii, iar cererea pentru cărbune şi gaze a crescut.

Liderii europeni i-au îndemnat pe consumatori să facă economii la energie pentru a putea depăşi iarna. În plus, continentul încearcă să îşi extindă rapid infrastructura pentru a putea primi mai multe gaze lichefiate, iar Germania ar urma să inaugureze primul său terminal de import încă de luna aceasta.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.