ULTIMA ORĂ! A fost aprobată Politica bugetar-fiscală pentru 2023

07 Dec. 2022, 16:08
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Dec. 2022, 16:08 // Actual //  MD Bani

Politica bugetar-fiscală pentru 2023 a fost aprobată în cadrul ședinței Guvernului de astăzi. Astfel, pentru anul 2023 au fost operate unele modificări.

„Politica bugetar-fiscală pentru anul 2023 vine să fortifice capacitatea Guvernului pentru a face față crizelor multiple cu care se confruntă Republica Moldova, totodată să susțină cetățenii și businessul.” a declarat Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Potrivit ministrului de Finanțe, principalele măsuri în politica bugetar fiscală pentru 2023 sunt țintite pe 4 obiective:

  1. Crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor, inclusiv sporirea accesului businessului la lichidități;
  2. Consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru protecția populației, dezvoltării afacerilor și infrastructurii;
  3. Consolidarea veniturilor pentru autoritățile publice locale;
  4. Îmbunătățirea cadrului de reglementare a procesului de conformare, raportare și achitare a impozitelor prin simplificarea, clarificarea și modificarea normelor existente.

Printre modificările operate se numără: introducerea cotei zero la impozitul pe venit pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii; amortizarea accelerată a investițiilor pentru întreprinderile mari; majorarea plafoanelor valorice a tichetelor de masă; prelungirea termenului de desfășurare a activității de comerț în bază de patentă până la 1 iulie 2023, etc.

De asemenea, principalele prevederi ai acestui act este faptul că pensiile în anul 2023 vor fi indexate cu 14%. Totodată, mai este prevăzut că salariile la toți bugetarii vor crește cu 1300 de lei, în 2023.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.