Al doilea cel mai bogat om din Rusia, pe cale să fie sancționat de SUA

15 Dec. 2022, 05:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Dec. 2022, 05:46 // Actual //  bani.md

Statele Unite intenționează să impună sancțiuni lui Vladimir Potanin, unul dintre cei mai bogați bărbați din Rusiei, dar nu va sancționa și Nornickel, compania la care este acționar majoritar, a informat Wall Street Journal, citând oficiali americani, potrivit Reuters.

Acțiunea, care ar putea avea loc joi, este de așteptat să includă sancțiuni împotriva lui Potanin, dar și a soției sale Ekaterina Potanina și a unui iaht pe care îl deține, a informat miercuri WSJ.

În timp ce Washingtonul caută modalități de a reduce la maxim modalitățile Rusiei de a finanța războiul, SUA vor să sancționeze și Interros, conglomerat rus controlar de oligarhul Potanin, și Rosbank, pe care Interros a cumpărat-o de la Société Générale SA la începutul acestui an.

Potanin este acționar majoritar al MMC Norilsk Nickel PJSC GMKN.MM sau Nornickel, care nu va fi sancționat, potrivit WSJ.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Nornickel este cel mai mare producător de paladiu și nichel rafinat din lume.
Guvernul Regatului Unit a anunțat în iunie sancțiuni care lovește oamenii apropiați ai lui Putin, printre care și Potanin, al doilea cel mai bogat om al Rusiei.

„Potanin continuă să adune bogății în timp ce sprijină regimul lui Putin, achiziționând Rosbank și acțiuni la Tinkoff Bank în perioada de după invazia Rusiei în Ucraina”, spunea atunci guvernul britanic.

Deputatul Yuri Șvitkin, președintele adjunct al Comisiei de Apărare din Duma de Stat, spunea în septembrie că Roman Abramovici, Oleg Deripaska, Vladimir Potanin și toți ceilalți ar trebui să facă mai multe pentru armata rusă din Ucraina.

„De exemplu, structurilor oligarhice ar trebui să li se încredințeze, lui Abramovici trupele aeropurtate, lui Deripaska unitățile de infanterie motorizată, lui Potanin diviziile de tancuri”, susținea președintele adjunct al Comisiei de Apărare din Duma de Stat.

17 Oct. 2026, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:39 // Actual //  Ursu Victor

Aproape fiecare al treilea locuitor al Republicii Moldova trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar în mediul rural riscul de sărăcie monetară este de peste trei ori mai mare decât în orașe. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, care a analizat situația din Republica Moldova în contextul unui clasament european privind riscul de sărăcie și excluziune socială.

Potrivit datelor publicate de Parlamentul European, 21% din populația Uniunii Europene, adică fiecare al cincilea cetățean, este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Cele mai vulnerabile state sunt Bulgaria, unde indicatorul ajunge la 29%, Grecia – 28% și România – 27%. La polul opus se situează Cehia, cu 12%, și Polonia, cu 15%.

În Republica Moldova, situația este complicată, însă statisticile naționale nu permit deocamdată o comparație directă cu cele europene.

Conform calculelor experimentale ale Biroului Național de Statistică pentru anul 2025, 22,1% din populația țării se află în risc de sărăcie monetară. Diferențele dintre sat și oraș sunt uriașe: în mediul rural, indicatorul ajunge la 32,9%, în timp ce în mediul urban este de numai 9,8%. Astfel, riscul de sărăcie monetară în sate este de aproximativ 3,4 ori mai mare decât în orașe.

Și mai îngrijorătoare este rata sărăciei absolute, care a ajuns la 31,1%. Aceasta înseamnă că aproape unul din trei locuitori ai Republicii Moldova are un nivel al consumului inferior pragului național al sărăciei.

Un alt indicator, sărăcia multidimensională, afectează 27,4% din populație. Spre deosebire de sărăcia monetară, acesta reflectă lipsurile simultane în mai multe domenii esențiale pentru un trai decent.

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că cifrele trebuie interpretate cu prudență. Indicatorul european AROPE măsoară nu doar riscul de sărăcie monetară, ci și lipsurile materiale și sociale severe, precum și intensitatea foarte redusă a muncii în gospodării.

În schimb, indicatorul de 22,1% calculat pentru Republica Moldova reflectă exclusiv riscul de sărăcie monetară, raportat la venitul median național.

Prin urmare, faptul că Moldova înregistrează 22,1%, iar media europeană este de 21%, nu înseamnă că nivelul sărăciei și excluziunii sociale este aproape identic.

Potrivit lui Ioniță, indicatorii disponibili sugerează că Republica Moldova s-ar putea situa în grupul statelor europene cu cele mai mari probleme de sărăcie, alături de Bulgaria, Grecia și România. Totuși, această apreciere nu reprezintă un clasament statistic oficial.

O comparație mai riguroasă va deveni posibilă odată cu implementarea, începând din 2027, a cercetării statistice EU-SILC, armonizată cu metodologia Uniunii Europene.

„Pentru că, înainte de a combate sărăcia, trebuie să știm să o măsurăm corect”, a concluzionat economistul Veaceslav Ioniță.